Recomandări FMI pentru taxarea din România: Taxă de 20% pentru cei mai bogați 10% dintre români, eliminarea facilităților din IT și construcții, înăsprirea taxării pe PFA și microîntreprinderi

FMI Fondul Monetar International foto captura video imf.org

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să reducă inegalitatea prin reforme prin care să repartizeze povara fiscală, cum ar fi o taxă de 20% pentru cei mai bogați 10% dintre români, un sistem de deduceri pentru românii cu cele mai mici venituri, eliminarea facilităților din IT și construcții sau înăsprirea taxării pe PFA și microîntreprinderi

„Cu unul dintre cele mai mici venituri din UE și un deficit bugetar estimat la peste 7% din PIB, România ar trebui să se bazeze pe o serie de instrumente fiscale (de politică și de administrare) pentru a mobiliza veniturile. O întrebare fundamentală cu care se confruntă eforturile de reformă ale României este cum să repartizeze povara fiscală într-un mod echitabil, în special având în vedere inegalitatea deja relativ ridicată a veniturilor. În prezent, sistemul fiscal în ansamblul său oferă puțin sprijin pentru veniturile din partea de jos a distribuției veniturilor”, arată FMI, într-un raport de țară privind privind reforma impozitării veniturilor persoanelor fizice din România.

Instituția susține că impozitul pe venitul persoanelor fizice (PIT) joacă un rol esențial în cadrul reformei globale pentru a echilibra considerentele legate de venituri, eficiență și distribuție. România se bazează pe un impozit pe venitul personal forfetar cu cea mai mică rată din UE, de 10%, și, în același timp, impune cele mai mari contribuții la asigurările sociale.

„Această combinație de politici a dus la descurajarea ofertei de forță de muncă (formală), la oportunități de arbitraj fiscal pe scară largă și la presiuni constante asupra factorilor de decizie politică pentru a oferi scutiri și tratamente fiscale preferențiale. Analiza din acest raport identifică direcțiile de reformă a PIT. PIT ar trebui să fie reformat pentru a sprijini veniturile și a reduce inegalitatea”, arată Fondul Monetar Internațional.

FMI recomandă astfel o serie de reforme pentru o impozitare optimă, printre care:

Introducerea de exemplu a unui impozit pe venit de 20% pe un segment de venituri din muncă. O combinație de impozit de 20% pe decilul superior al distribuției veniturilor (cei mai bogați 10%) și a impozitului actual de 10% pe restul distribuției veniturilor va crește veniturile cu 1% din PIB, fără a afecta majoritatea contribuabililor. „Acesta este un exemplu ilustrativ specific. În principiu, ar fi fezabile și alte bareme de impozit pe venit. Adoptarea unei noi tranșe superioare a impozitului pe venit ar fi în conformitate cu exemplele recente de țări care au renunțat la regimul de impozitare forfetară a veniturilor din impozite, cum ar fi Republica Cehă, Letonia, Lituania și Slovacia”, arată FMI.

Eliminarea scutirilor de impozit pe venit în sectoarele IT și construcții (precum și a scutirii de impozit pe venit planificate pentru sectorul agricol). „Scutirile existente de impozit pe venit costă deja aproximativ 0,6% din PIB anual. Adăugarea unei scutiri de impozit pe venit pentru sectorul agricol ar crește cheltuielile fiscale. În general, pe baza principiului echității orizontale, a eficienței și a preocupărilor legate de scurgerile de venituri, aceste scutiri sectoriale sunt puternic descurajate”, arată FMI.

Îmbunătățirea sprijinului acordat în partea de jos a distribuției veniturilor, în mod ideal cu un credit de impozit pe venit care să fie eliminat treptat pe măsură ce cresc veniturile (un fel de deduceri ale taxelor, n.r.). „În comparație cu beneficiul existent al unui venit minim garantat, creditul fiscal pe venit este (i) condiționat de câștiguri (adică de furnizarea de forță de muncă); și (ii) mai generos. Cu toate acestea, generozitatea creditului fiscal pe venit este o alegere politică. De exemplu, dacă costul bugetar al creditului fiscal pe venit este de aproximativ 0,5% din PIB, atunci, împreună cu recomandările de reformă de mai sus (rata maximă de 20% și eliminarea scutirilor), acesta ar crește totuși veniturile din impozit pe venit cu aproximativ 1% din PIB, iar sistemul ar deveni mai echitabil. Este important de menționat faptul că creditul pentru impozitul pe venit îmbunătățește, de asemenea, eficiența prin încurajarea participării pe piața muncii. Cu toate acestea, necesită o capacitate administrativă puternică”, arată FMI.

Armonizarea cotei de impozitare a veniturilor din dobânzi, a redevențelor și a tuturor câștigurilor de capital la cel puțin 10%.

Impozitarea lucrătorilor independenți și a microîntreprinderilor ar trebui să fie consolidată pentru a elimina scurgerile de venituri și pentru a proteja integritatea sistemului fiscal, mai arată FMI.

Recomandările FMI includ:

Liber-profesioniștii ar trebui să plătească contribuții de securitate socială asupra venitului lor net total, eventual până la un plafon (exprimat ca multiplu al salariului minim). Acest lucru ar reduce marja de manevră pentru arbitrajul fiscal – făcând, în principiu, ca liber-profesioniștii să fie indiferenți între munca liber-profesionistă și munca formală – și ar crește veniturile din contribuțiile de asigurări sociale cu 0,4% din PIB.

Adoptarea unui regim simplificat de impozitare a cifrei de afaceri pentru „microîntreprinderile cu salariați” sub un anumit prag al cifrei de afaceri (în mod ideal, în jurul pragului TVA, conform practicii comune). Cota de impozitare a cifrei de afaceri ar trebui să fie uniformă și stabilită la 1 până la 2%. Să se ia măsuri pentru a preveni divizarea artificială a societăților comerciale pentru a beneficia de regimul de impozitare a microîntreprinderilor.

„Entitățile juridice fără angajați” ar trebui să fie obligate să se supună regimului de impozit pe profit sau să fie o entitate transparentă în cazul în care beneficiarul efectiv este impozitat cu impozit pe venit. Cu un impozit pe profit de maxim 20%, proprietarul entității ar fi indiferent (din punct de vedere fiscal) între a fi impozitat în cadrul impozitului pe venit sau al impozitului pe profit. Reducerea pragului cifrei de afaceri din regimul simplificat (de exemplu, la 250.000 de lei ca limită superioară) și migrarea microîntreprinderilor fără angajați la impozitul pe venit, împreună, ar crește veniturile cu aproximativ 0,3% din PIB și, în mod important, ar elimina lacunele din sistemul actual.

FMI mai recomandă de asemenea și îmbunătățirea capacității administrative a ANAF în ceea ce privește impozitarea veniturilor, precum și a altor impozite.

Raportul FMI a fost realizat după ce o echipă condusă de Departamentul de Afaceri Fiscale al FMI a efectuat o misiune „la distanță” în România în perioada 9-19 mai 2022, pentru a asista autoritățile în revizuirea impozitării veniturilor persoanelor fizice.

Foto: Fondul Monetar International foto / imf.org

Comentarii

  1. Se vede ca .astia stiu mai bine ca noi cate prune avem in straita! Si au precizat solutiile de asa natura sa nu ne lase prea multe portite de evazionat! Numa ca aici ii tara hotilor!

  2. Este corecta masura la cei care au dobandit averile in mod legal!de ce nu zice FMI si de cei cu averile facute din manarii si sulfe?sa nu mai fie trecuta nici o avere la secret!mai ales cele ale celor angajati la stat!unde e solidaritatea,numai intre prostimea contributoare???

  3. Adica in traducere:
    1. Supraimpozitare in moment de inflatie.
    2. Faci bani mai multi prin munca == esti bun de plata (aia care ciordeau inainte, vor ciordi oricum, deci cum pana acu nu li se aplicau legi, cu siguranta nu se va aplica nici acum).
    3. Bancile au creat criza, prostii platesc…
    4. Manelistii iar nu vor fi atinsi. Vedetele in general…
    5. Muncesti 50% din an sa platesti la stat. Un stat care NU iti ofera ceva… un stat care este format din 5 orase maxim, unde se face politica si economia…
    Efecte imediate:
    1. Inchideri firme (cine dracu se mai chinuie cu impozit aditional de 20%… )
    2. Profesionistii vor pleca ( fiscalitatea ii tinea in Ro ), este evident de ce…
    3. Ciordeala va creste… Romanii s-au descurcat inainte, se vor descurca si acum…
    4. Aparatul de stat va creste, desi ar trebui redus si optimizat. Sunt atat de multe pile angajate care nu fac nimic.
    5. Udrea, Boc Bashinescu si altii vor ramane cu banutzii, si dupa ce ies de la bulau…

    • Da, mai e de distrus. Pana cans nu ba fi piatra pe piatra. Deh…fara credinta n Dumnezeu, un popor e sortit esecului !

  4. Ca sa vezi ! Nimic despre reducerea cheltuielilor statului. Care cresc necontenit.
    Deja isi cresc salariile + sporuri + sinecuri + privilegii la un interval de cateva luni.
    Sute, mii de noi angajari se fac zilnic. In numai o jumatate de an au angajat in jur de 15000 – 20000 de persoane.

  5. sau cum sa distrugi capitalul autohton ca sa lasi locul capitalului strain, cum sa distrugi agricultura prin taierea subventiilor si sa acaparezi pamant agricol si piata de desfacere cand foarte simplu era sa interzici exportul de capital al multinationalelor si bancilor prin contracte deconsultanta cu firmele mama care inseamna 2-3 miliarde euro pe an, renegocierea redeventelor macar la minimul pe UE, care inseamna 4-5 miliarde euro pe an, char ne credeti pe toti prosti ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.