Podgoriile din mica țară est-europeană Moldova se orientează din ce în ce mai mult către energia regenerabilă, ca parte a orientării spre vest a națiunii și a eforturilor de a-și reduce dependența de gazul rusesc, scrie Financial Times.
Cricova, fondată în 1952 printr-un decret sovietic care poartă semnătura lui Iosif Stalin, este una dintre podgoriile care și-a redus costurile cu energia cu 25% după construirea de parcuri solare și îmbunătățirea izolației.
„Tot procesul de producție a vinului a fost modernizat … deoarece ne adaptăm la consumatorii de astăzi și la tendințele globale”, a declarat directorul Cricova, Sorin Maslo.
După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, Moldova și-a accelerat orientarea spre vest, solicitând aderarea la UE și căutând surse de energie alternative la gigantul rus de stat Gazprom.
Producătorii de vin – un sector important al economiei țării – au urmat exemplul și au început să instaleze panouri solare și să își izoleze instalațiile pentru a reduce consumul de energie. De asemenea, Cricova a retras de la expunerea publică colecția de vinuri a lui Vladimir Putin, formată din 607 sticle, pe care guvernul moldovean i-a oferit-o liderului rus cu ocazia vizitei acestuia în 2008.
Ministerul Energiei din Moldova estimează că anul trecut gospodăriile și întreprinderile și-au triplat sursele de energie regenerabilă, în special energia fotovoltaică.
Întreprinderile mai mici, cum ar fi noua fabrică de vinuri Luca, au beneficiat, de asemenea, de subvenții de stat pentru a deveni ecologice.
Proprietarul Ion Luca a declarat pentru Financial Times că a evitat gazul încă de la început, când a început construcția în 2018, investind în izolație și într-o pompă de căldură alimentată cu energie electrică la vinăria sa din orașul Cricova, în apropierea companiei de stat omonime.
„Eram ostaticii Gazprom și nu am vrut să depind de ei”, a spus Luca.
Luca, care face parte din a patra generație de vinificatori din familia sa, a spus că atunci când sovieticii au anexat Moldova în 1944, bunicii săi și-au pierdut casa, podgoriile și toate celelalte proprietăți. Ei au fost etichetați drept „dușmani ai poporului” și trimiși în Siberia în 1949, ca parte a uneia dintre deportările în masă ale lui Stalin.
După moartea lui Stalin, familia sa s-a întors în Moldova, iar tatăl său a ajutat la înființarea producției de vin la vinăria sovietică din Cricova pe care dictatorul o ordonase, însă familia Luca nu și-a primit niciodată pământul înapoi. În 2018, Ion Luca a achiziționat noua sa podgorie, care își propune să fie „cea mai durabilă vinărie” din Moldova.
Purcari, un brand moldovenesc care are o prezență puternică pe piețele occidentale după ce a întors spatele Rusiei, trece și el la ecologie.
Vasile Tofan, președintele consiliului de administrație al Purcari, a declarat că schimbarea a fost determinată de embargourile repetate ale Rusiei asupra vinului în anii 2010, când Moscova a încercat să preseze Moldova să încheie contracte mai ieftine.
„Păcălește-mă o dată, rușine să-ți fie, păcălește-mă de două ori, rușine să-mi fie”, a spus Tofan. Interdicțiile rusești l-au pus inițial pe Purcari „în genunchi”, dar în cele din urmă s-au dovedit „o binecuvântare deghizată”, deoarece au accelerat pivotul spre vest.
În 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Purcari a produs „un manifest lichid”, Freedom Blend, un vin fabricat din soiuri de struguri din Crimeea, Georgia și Moldova. De atunci, Purcari a devenit un produs de bază la festivalurile din România vecină și este disponibil în Regatul Unit, Germania, Polonia, precum și online.
Din 2021, Purcari a reușit să acopere o treime din consumul său de energie folosind panouri solare. Tofan a declarat pentru FT că această schimbare trebuia să se întâmple deoarece Rusia a restricționat aprovizionarea cu gaze a Moldovei și a impus creșteri de prețuri cu mult înainte de a invada Ucraina, războiul fiind doar ultimul catalizator al acestei tranziții.
Cricova, Luca și Purcari încearcă, de asemenea, să își facă afacerea mai durabilă investind în sticle mai ușoare, având în vedere că cea mai mare parte a amprentei de carbon a industriei este generată de producerea și transportul sticlelor grele de sticlă. Luca exportă, de asemenea, vinuri bag-in-box către piețele scandinave.
Accentul pus pe calitatea vinului și pe renașterea soiurilor locale, care s-au pierdut în era sovietică, poate, de asemenea, să stimuleze exporturile, a declarat Diana Lazăr, director senior pentru vinuri în cadrul companiei de dezvoltare internațională Chemonics.
Presiunea Rusiei asupra economiei moldovenești „a galvanizat tranziția către un model de afaceri mai durabil, care nu utilizează doar resurse ieftine și poate deveni un avantaj competitiv pe termen lung”, a declarat Lazăr. „În acest fel, vinificatorii moldoveni se aliniază tendinței globale”.