Taylor Swift ia cu asalt Europa, determinându-i pe unii experți să prevadă o explozie economică pe măsură ce fanii se adună la zeci de spectacole sold-out de la Dublin la Viena și nu numai.
Se speră că Swift, împreună cu Jocurile Olimpice din Franța și campionatul de fotbal Euro 2024 din Germania vor oferi o lovitură pentru un continent care tocmai a evitat recesiunea în cea mai mare parte a ultimilor doi ani și a rămas mult în urma Statelor Unite.
Dar există o problemă: “Swiftonomics” nu este de fapt reală, arată o analiză Reuters.
Poate că este un megastar care revoluționează industria muzicală, dar odată ce emoția trece, veți avea nevoie de o lupă pentru a observa beneficiile economice.
Să luăm ca exemplu Stockholm. Aproape 180.000 de fani au participat la cele trei spectacole din luna mai, jumătate dintre aceștia provenind din străinătate și generând o cifră de afaceri de aproape 850 de milioane de coroane (81 de milioane de dolari) pentru oraș.
Aceasta este o cifră de afaceri mare pentru Stockholm în trei zile, dar o picătură într-o găleată chiar și pentru economia modestă a Suediei, care ocupă locul opt în Uniunea Europeană cu o producție anuală de 623 de miliarde de dolari.
“Această cifră de afaceri suplimentară este un mare impuls de weekend pentru Stockholm și, în special, pentru sectorul său turistic”, spune Carl Bergkvist, economist șef la Camera de Comerț din Stockholm.
“Dar este doar atât – un weekend, fără un impact vizibil sau semnificativ asupra creșterii economice globale.”
Potrivit estimărilor Camerei, hotelurile și restaurantele au fost foarte căutate și chiar vânzările de pălării de cowboy au crescut cu 155%.
Impactul asupra prețurilor este la fel de invizibil și ar putea fi chiar mai mic decât atunci când Beyoncé a concertat în oraș cu un an înainte, provocând o sperietură temporară de inflație. Efect Beyoncé sau nu, inflația suedeză a scăzut de atunci de la 10% la puțin peste 2% în prezent.
“Există un efect Taylor Swift? Este extrem de mic și temporar, în cel mai bun caz”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING.
“Există o cercetare abundentă în perioada premergătoare marilor evenimente care evidențiază beneficiile economice, dar după aceea ai nevoie de o lupă pentru a găsi aceste așa-zise beneficii în cifre”, a declarat Brzeski.
Verdictul este același și pentru Jocurile Olimpice sau Euro 2024.
Acestea sunt o binefacere pentru restaurante, vânzările de bere și vânzătorii de diverse mărfuri care au legătură cu Olimpiada, dar nu afectează durabil modelele de consum.
“Cheltuielile de consum care au loc sunt cheltuieli care ar avea loc oricum și tind să fie o formă de substituție”, a explicat profesorul Simon Shibli de la Universitatea Sheffield Hallam.
Argumentul este că banii cheltuiți pentru un bilet la concert sau pentru un hotel ar proveni din bugetul unei familii, ceea ce înseamnă că ar rămâne mai puțini bani pentru alte cheltuieli, cum ar fi restaurantele sau călătoriile.
“Indicele berii la draft” al Danske Bank a arătat creșteri masive atunci când Danemarca a jucat Campionatul European anterior – ajungând la o creștere de 106% a încasărilor în baruri și restaurante pentru un meci împotriva Angliei în comparație cu încasările obișnuite.
“La nivel micro, astfel de evenimente dau un impuls, dar chiar și acesta este mic și temporar”, a declarat Piet Haines Christiansen de la Danske. “Ele sunt relevante pentru sectoare specifice, cum ar fi pentru hoteluri și catering oriunde merge Taylor Swift sau pentru vânzările de bere în țările care joacă fotbal.”
Luna trecută, unele mass-media locale s-au bazat pe cercetările Barclays privind obiceiurile de cheltuire ale Swiftties, așa cum sunt numiți fanii cântăreței, pentru a sugera că concertele ei ar aduce un miliard de lire sterline pentru economia Regatului Unit. Dar, pe lângă efectul probabil de substituție pe care îl au asupra altor cheltuieli, mai există și faptul că o mare parte din veniturile din turneul Swift vor ajunge în Statele Unite – atenuând un beneficiu economic local deja mic.
Pentru economiile de mărimea Marii Britanii sau a celor din Europa continentală, astfel de transferuri nu ar mișca nici cadranul din registrele lor comerciale: zona euro, formată din 20 de țări, a avut un sold al exporturilor față de importuri de nu mai puțin de 39 de miliarde de euro numai în aprilie.