România a avut 38.400 de locuri de muncă vacante în primul trimestru. Sectorul bugetar a însumat aproape o treime din numărul total

În trimestrul I 2021, numărul locurilor de muncă vacante a fost 38.400, în creştere cu 2.800 faţă
de trimestrul anterior, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020,  numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3.400.

În trimestrul I 2021, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,60%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,55%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante (8,3 mii locuri vacante), cu o valoare a ratei de 0,76%. Sectorul bugetar a însumat puţin sub o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.600 locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5.500 locuri vacante în administraţia publică, iar 1.000 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă şi alte activităţi de servicii (0,09% pentru fiecare în parte), respectiv în hoteluri şi restaurante (0,19%). Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă şi alte activităţi de servicii (40  locuri vacante pentru fiecare în parte), respectiv în tranzacţii imobiliare (50 locuri vacante).

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Față de trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,57 puncte procentuale), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,44 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri importante în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (900 locuri vacante), industria prelucrătoare (800 locuri vacante), construcţii (600 locuri vacante), respectiv în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (500 locuri vacante). Cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în alte activităţi de servicii (-1,86 puncte procentuale), urmate de industria extractivă (-0,34 puncte procentuale) şi comerţ (-0,11 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a înregistat scăderi de peste 0,8 mii locuri vacante în alte activităţi de servicii, respectiv în comerţ

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în alte activităţi de servicii (-1,88 puncte procentuale), respectiv în comerţ (-0,24 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai importante în comerţ (-1.900 locuri vacante), respectiv în industria prelucrătoare (-1.000 mii locuri vacante).

La polul opus, creşteri mai relevante ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (+0,34 puncte procentuale), respectiv în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,32 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+400 locuri vacante).

Se caută specialiști

În trimestrul I 2021, rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru
ocupaţiile de funcţionari administrativi (1,01%), specialişti în diverse domenii de activitate (0,96%), ocupaţii elementare (0,86%), respectiv tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (0,83%).

Cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punctul de
vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse
domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.600 mii locuri vacante), ocupaţii elementare – grupa
majoră 9 (5.600 locuri vacante), respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (5,0 mii locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,54%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,47%, respectiv 1,7 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat creşteri ale celor doi indicatori. Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate  (+1.300 locuri vacante), pentru ocupaţiile elementare  (+900 locuri vacante), respectiv pentru cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi şi tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (800 locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante cea mai semnificativă scădere s-a observat în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,15 puncte procentuale, respectiv -1.200  locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de
muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5
(-0,20 puncte procentuale), urmate de cele de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,18
puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante diminuări în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor (-1.800 de locuri vacante) şi în cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente  (-800 locuri vacante). La polul opus, uşoare creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat doar în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,10 puncte procentuale), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,05 puncte procentuale), această din urmă grupă de ocupaţii cunoscând şi cea mai relevantă creştere a numărului locurilor de muncă vacante (+800 locuri vacante).