România a înregistrat o creștere de 50% a cererilor de brevete, anul trecut

În anul 2024 au fost depuse circa 199.264 de cereri de brevet la nivel global la Oficiul European de Brevete (OEB). Activitatea intensă de brevetare a rămas la nivelul celei din anul precedent (2023: 199.452, -0,1%), după trei ani de creștere semnificativă.

Cererile de brevet din Europa, incluzând toate cele 39 de state membre OEB, au crescut cu 0,3%, în timp ce cele din afara Europei au scăzut ușor (-0,4%).

România a înregistrat o creștere de 50% și a depus 63 de cereri pentru brevet european în 2024, conform Indexului brevetelor 2024, potrivit unui comunicat de presă al Oficiului European de Brevete.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Principalele domenii de inovare au fost tehnologia medicală (11 cereri) și sectorul IT (8 cereri). Acest lucru consolidează poziția României ca un centru emergent pentru inovațiile digitale și în domeniul sănătății.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost cel mai activ solicitant român pentru al doilea an consecutiv.

„În ciuda incertitudinilor politice și economice, companiile și inventatorii europeni au depus mai multe cereri pentru brevete anul trecut, subliniind performanța lor tehnologică și investițiile lor continue în cercetare și dezvoltare. Datele privind brevetele OEB reprezintă o foaie de parcurs clară pentru industrie, politici și priorități de investiții. După cum avertizează rapoartele Draghi și Letta, pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Europa trebuie să își consolideze ecosistemul inovării și să facă mai mult pentru a ajuta inventatorii să își dezvolte și să își comercializeze invențiile, în special în domenii critice precum tehnologiile ecologice, inteligența artificială și semiconductorii”, a declarat președintele OEB, António Campinos.

Tendințe globale și europene

Totodată, Statele Unite și-au menținut poziția de țară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Statele membre ale OEB au reprezentat 43% din cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). În special, R. Coreea a înregistrat cea mai mare creștere (+4,2%), China a înregistrat o creștere de 0,5%, în timp ce companiile și inventatorii din SUA (-0,8%) și Japonia (-2,4%) au depus mai puține cereri.

Astfel, cererile de brevet din cele 39 de state membre ale OEB au crescut cu +0,3%, creștere susținută de cea din Elveția (+3,2%) și Regatul Unit (+3,1%), în timp ce cererile depuse din cele 27 de state membre ale UE au scăzut cu -0,4%. Germania (+0,4%) și Franța (+1,1%), primele două țări în ceea ce privește depunerea solicitărilor pentru brevete din Europa, au înregistrat o ușoară creștere în 2024.

Pentru prima dată, tehnologiile informatice, inclusiv invențiile bazate pe inteligența artificială, au fost principalul domeniu de cereri de brevet european la OEB, cu 16.815 solicitări în 2024. Sectorul mașinilor electrice, aparatelor și al energiei a înregistrat cea mai mare creștere (+8,9% față de 2023), datorită progreselor în tehnologiile energetice curate, în special bateriile (+24,0%).

În schimb, comunicațiile digitale, care includ inovațiile în rețelele mobile, au înregistrat o scădere de 6,3%.

De asemenea, Samsung a fost noul solicitant principal la OEB în 2024 (ultima dată conducând clasamentul în 2020), Huawei a coborât pe locul al doilea, urmat de LG, Qualcomm și RTX. Top 10 include patru companii din Europa, două din R. Coreea, două din SUA și câte una din China și Japonia.

Microîntreprinderile utilizează sistemul de brevete pentru a stimula inovarea

În 2024, 22% dintre cererile de brevet depuse la OEB de inventatori europeni au venit de la inventatori individuali sau IMM-uri (cu mai puțin de 250 de angajați), iar alte 7% de la universități și organizații publice de cercetare. Acest lucru scoate în evidență activitatea sistemului de brevete pentru entitățile mai mici, sprijinită de reducerile de taxe oferite de OEB, consolidată în continuare de reducerile de taxe ale OEB pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizații fără scop lucrativ, universități și instituții de cercetare începând din aprilie 2024.

În ceea ce privește reprezentarea femeilor în inovare, 24% dintre cererile de brevet depuse la OEB din România în 2024 includeau cel puțin o femeie inventator, ușor sub media de 25% a statelor membre OEB. Dintre țările cu peste 2.000 de cereri, Spania a condus cu 42%, urmată de Belgia (32%) și Franța (31%).

Brevetul unitar depășește așteptările în al doilea său an de la lansare

Sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, continuă să ia avânt, oferind inovatorilor o protecție prin brevet mai simplă și mai accesibilă în 18 state membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB.

Totodată, România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, astfel de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat România. Protecția unitară a fost solicitată pentru 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB în 2024, totalizând peste 28.000 de cereri.

Rata de acceptare a brevetului unitar a fost cea mai mare în rândul titularilor din statele membre OEB, cu o medie de 36,5%. România a avut o rată și mai ridicată, de 52,6%.

În afara Europei, adoptarea sistemului a fost mai scăzută: Republica Coreea (18,9%), China (17,9%), SUA (16,0%) și Japonia (7,9%). Cei mai mari solicitanți ai brevetului unitar în 2024 au fost Johnson & Johnson, Siemens, Samsung, Qualcomm și Volvo Group.

Totuși, IMM-urile și universitățile europene au fost cele mai receptive la noul sistem, cu o rată de adoptare de 57,5%.