Foto: Pixabay
Scope Ratings, cu sediul la Berlin, a declarat marți că România ar putea rata țintele de creștere economică pentru 2025 și 2026, de 2,5% și, respectiv, 2,9%, din cauza incertitudinii politice interne și a mediului extern nefavorabil, ceea ce ar pune în pericol și țintele sale fiscale, scrie SeeNews.
„Incertitudinea politică din România complică consolidarea fiscală, crește costurile de împrumut și întârzie reformele legate de finanțarea UE, în timp ce schimbările din politica comercială și de securitate a Statelor Unite adaugă provocări suplimentare perspectivelor fiscale și de creștere”, a declarat Scope Ratings într-un comunicat de presă.
Bugetul consolidat al României avea un deficit echivalent cu 8,65% din PIB-ul prognozat pentru 2024, în creștere de la un deficit de 5,61% cu un an înainte și depășind atât ținta inițială de 5%, cât și ținta revizuită de 6,9%. România, care face obiectul procedurii de deficit excesiv a UE din 2020, și-a propus inițial să respecte plafonul de deficit de 3% stabilit de blocul comunitar până în 2024. În august anul trecut, a propus un plan de ajustare pe șapte ani, vizând un deficit de 7% în 2025 și de 2,5% până în 2031. Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE a aprobat planul în ianuarie.
„Conform planului guvernului, ponderea datoriei în PIB ar atinge un nivel maxim de 62,6% în 2029, față de 54,8% în 2024, și ar scădea ulterior, ceea ce, în opinia noastră, este optimist”, a declarat agenția de rating de credit. „Ultimele noastre estimări, care încorporează așteptările privind o creștere mai slabă în 2025-26 și o consolidare bugetară mai lentă, arată că ponderea datoriei în PIB rămâne pe o tendință constantă de creștere, încheind orizontul nostru de prognoză la aproximativ 74% în 2030 – dublu față de nivelul anterior pandemiei.”
Derapajul bugetar al țării a fost determinat de creșterea cheltuielilor legate de inflație și de plata mai mică decât se aștepta din fondurile UE, a declarat Scope. La sfârșitul anului trecut, guvernul României a adoptat un pachet de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar în 2025, vizând atât sectorul privat, cât și cel public. Măsurile au inclus o reducere a plafonului de venituri pentru impozitarea microîntreprinderilor și o creștere a ratei de impozitare a dividendelor, precum și înghețarea salariilor din sectorul public.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Având în vedere diviziunile politice interne și alegerile prezidențiale prelungite, progresele în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de etapă ale UE au fost lente. Rata de absorbție de către România a fondurilor alocate în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF) este de aproximativ 33%, în timp ce guvernul a îndeplinit doar 14% din etapele și obiectivele intermediare”, a precizat Scope. „Menținerea unor rate scăzute de absorbție și pierderea potențială a unor fonduri UE semnificative ar afecta perspectivele de creștere pe termen mediu, punând la încercare consolidarea fiscală a României și, de asemenea, ar exacerba vulnerabilitățile sectorului extern, având în vedere deficitul de cont curent ridicat al țării, de 8,4% din PIB în 2024.”
Țara a fost cuprinsă de incertitudine politică din decembrie, când Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial în curs de desfășurare din cauza campaniei ilegale și a presupusului amestec al Rusiei, care l-a propulsat pe ultranaționalistul Călin Georgescu la un avans neașteptat în primul tur. Între timp, alegerile generale au dus la un parlament mai fragmentat, marcat de câștiguri pentru partidele de extremă dreapta și anti-UE.
„În acest context, rezultatul alegerilor prezidențiale de luna viitoare – cu un candidat naționalist de extremă dreapta aflat în prezent în fruntea sondajelor – și credibilitatea angajamentului autorităților față de consolidarea fiscală și reformă sunt cruciale pentru traiectoria ratingului României, așa cum am semnalat la ultima noastră revizuire a ratingului, în ianuarie”, a declarat agenția de rating.
România va organiza alegerile prezidențiale reprogramate pe 4 mai, cu un posibil tur de scrutin pe 18 mai. Lui Georgescu i s-a interzis să candideze din nou la președinție, George Simion, liderul partidului de opoziție de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), conducând acum în sondaje.
“În cele din urmă, schimbarea protecționistă a politicii comerciale a SUA reduce, de asemenea, perspectivele de creștere ale României. În timp ce România are o expunere directă limitată la SUA (aproximativ 2,5% din totalul exporturilor de bunuri, mai puțin de 1% din PIB), riscurile indirecte de propagare rezultă din legăturile sale puternice cu economiile Germaniei (AAA/Stabil) și Italiei (BBB+/Stabil), expuse la SUA și axate pe export, care reprezintă peste 30% din exporturile României (aproximativ 8% din PIB)”, a concluzionat Scope.
Scope a revizuit ultima dată ratingul de credit al României în ianuarie, când a lăsat neschimbate ratingurile de emitent pe termen lung și de datorie negarantată senior în monedă locală și în valută la BBB-, cu perspectivă stabilă. Între timp, din decembrie, Fitch, S&P și, cel mai recent, Moody’s au revizuit toate perspectiva ratingului de credit al României de la stabilă la negativă, din cauza problemelor fiscale și a incertitudinii politice.
