Sursa foto: Pexels
România este pe cale să accelereze implementarea energiei solare în următorii ani cu un sistem similar celui din Grecia. Aceasta este opinia lui Panos Kefalas, asociat senior pentru piețele din Europa de Sud-Est în cadrul companiei de consultanță Aurora Energy Research, care a declarat că există similitudini cu Grecia, care este cu câțiva ani mai avansată în ceea ce privește dezvoltarea sectorului său solar, scrie PV Tech.
„Vedem că există această anticipare, această piață este foarte fierbinte, toată lumea încearcă să își ia partea”, spune Kefalas, adăugând că România ar putea ajunge la egalitate cu Grecia în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul solar în următorii ani.
Piața din România are în prezent un „interes ridicat”, datorită randamentelor din România care sunt mai mari decât unele alte piețe dezvoltate din Europa de Vest, notează Kefalas.
„Acest lucru se datorează faptului că piața se află într-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare”, spune Kefalas, adăugând că primii jucători de succes se vor bucura probabil de randamente mai mari, mai ales dacă reușesc să semneze contracte de achiziție de energie (PPA) pentru companii.
Un bun indicator al decolării industriei solare din România în următorii ani este un raport recent al organismului de comerț SolarPower Europe, care plasează România pe locul șapte în ceea ce privește locurile de muncă în domeniul solar din UE până în 2026.
Pentru Kefalas, este „firesc” ca România să ajungă pe această poziție în următorii cinci ani, într-o țară în care instalațiile fotovoltaice totale se ridică în prezent la 1 GW. Potrivit lui Kefalas, marea majoritate a instalațiilor din anii următori ar putea proveni din segmentul utilităților.
În plus, capacitatea sa de producție ar putea, de asemenea, să ofere țării un avantaj în comparație cu vecinii săi europeni și să atragă locuri de muncă în domeniul producției de energie solară fotovoltaică.
Un alt stimulent pentru această țară este nevoia de decarbonizare, compania de stat CE Oltenia plănuind să închidă 1,6 GW de capacitate de generare a lignitului până în 2026, creând astfel un mare gol în sistem, din care se așteaptă ca regenerabilele să ia „partea leului”, spune Kefalas.
„Dacă ar fi să privim din punct de vedere cronologic, în următorii doi-trei ani, cea mai mare parte a competiției și a dezvoltării se va face prin intermediul licitațiilor competitive pe CfD, dar vom vedea din ce în ce mai mult PPA-uri care vor intra pe piață pentru finanțarea noilor active.”
Noi CfD-uri începând din 2023
Pe lângă PPA-uri, proprietarii de active de proiect vor avea șansa de a participa la o viitoare schemă de contracte pentru diferență (CfD), care va fi implementată de guvernul României împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Chiar dacă detaliile nu sunt încă stabilite în piatră, schema CfD în curs de elaborare ar putea viza până la 3,5 GW de energie solară fotovoltaică și eoliană terestră până la sfârșitul anului 2024. Se așteaptă ca acest cadru să fie finalizat până în T4 2022, iar prima licitație să aibă loc la sfârșitul anului 2023 și să se liciteze 1,5GW de energie regenerabilă, iar restul de 2GW până în T2 2024.
Deși încă nu a fost dezvăluită nicio sumă în ce măsură guvernul român este pregătit să finanțeze anual schema, pe baza consultărilor anterioare desfășurate în 2019, s-a sugerat că mărimea subvenției pentru acest mecanism ar fi de aproximativ 125 de milioane de euro pe an.
Nu toate sunt vești bune pentru piața solară din România, existând mai multe motive de îngrijorare care ar putea deraia posibilitatea ca țara să ajungă la 1GW de instalații anuale, începând din interiorul politicii guvernului său, care a fost considerată instabilă, potrivit lui Kefalas.
El consideră că acest risc ar putea scădea în timp, deoarece nu mai este o dezbatere între cărbune și surse regenerabile, deoarece costul acestora este mai mic pentru consumatori, ceea ce va aduce țara mai aproape de obiectivele de decarbonizare stabilite în UE.
Obiective pe care țara trebuie să le atingă dacă se așteaptă să primească bani din Fondul de tranziție echitabilă al UE, care se ridică la miliarde de euro.
Celelalte două probleme majore cu care s-ar putea confrunta România au fost provocări recurente și în alte țări, începând cu problemele legate de licențiere, care este în prezent un proces foarte „birocratic” în România, cu doar o mână de oameni capabili să navigheze prin el, notează Kefalas. Constrângerile legate de rețea ar putea deveni o problemă pe termen lung.
Un aspect care nu ar avea probabil un „impact negativ major” asupra energiei solare fotovoltaice este plafonul de venituri propus de UE pentru producția de energie electrică, care va începe în decembrie și care va fi de 180 EUR/MWh.
„[România] a fost una dintre primele țări care au luat măsuri pentru a începe să lupte împotriva crizei energetice”, spune Kefalas, adăugând că țara a implementat anul trecut un plafon de venituri de 450 RON/MWh (89 USD/MWh).
Este puțin probabil ca piața PPA-urilor să fie afectată de plafonul de preț impus de UE, întrucât prețurile pentru un ppa pe șapte ani începând de anul viitor în România se situează în jurul a 70-100 euro/MWh, „ceea ce este foarte departe de plafon”, adaugă Kefalas.
„Suntem în pragul celui de-al doilea val foarte mare de energie regenerabilă în România”, spune Kefalas, adăugând că acesta va fi mai continuu decât cel precedent.