Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
Guvernul României are discuții decisive în aceasă săptămână cu guvernele din Bulgaria și Grecia pentru diversificarea surselor de gaze naturale din import. Premierii Greciei și Bulgariei vin la București miercuri și vineri pentru discuții cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, iar una dintre temele principale de pe agendă e interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria, întârziat 6 ani de vecinii de la sud fără un motiv real.
- De ce e important acest interconector? Odată ce el va fi funcțional, fluxul de gaze naturale din Grecia poate veni direct în România. Or, Grecia primește fie prin conducte, fie prin import cu nave, gaze naturale sau gaze lichefiate din diverse surse – Qatar, SUA, Azerbaidjan, iar România ar putea cumpăra aceste gaze pentru a scăpa de dependența de Gazprom. În acest moment, prin sistemul de conducte existent, România nu poate importa decât gaze livrate de produse de gigantul rus Gazprom, fiind la mâna unui singur furnizor.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat detalii despre negocierile dintre cele trei țări, anunțând că premierul Ciucă se va întâlni miercuri cu omologul grec, iar vineri – cu premierul bulgar. „Coridorul sudic prin care vine gazul azer are o interconectare cu coridorul vertical. Pentru a putea fi operaţional coridorul vertical, ar trebui să fie finalizat interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria. Termenul dat de către partenerii bulgari este că va fi finalizat în această vară”, a spus Popescu la o conferință organizată de Ziarul Financiar.
Pe agenda de miercuri a guvernului este menționată vizita în România a premierului grec, Kyriakos Mitsotakis. Pentru ziua de vineri nu există detalii în legătură cu întâlnirea cu omologul bulgar, dar premierul Ciucă a discutat deja în 4 februarie cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, și a stabilit o întâlnire.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La acel moment, Ciucă a abordat problema coridorului vertical de gaze, un proiect UE blocat din cauza faptului că Grecia și Bulgaria amână de aproape șase ani o simplă interconectare, după cum a relatat Economedia.
Coridorul vertical de gaze e un alt proiect strategic pentru România. Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia. Grecia și Bulgaria amână însă fără motiv realizarea interconectării dintre ele, ceea ce face ca România să nu aibă acces la gazele naturale din Grecia (gaze importate în Grecia din Azerbaidjan, Qatar, Algeria).
Reamintim că, în timp ce acum Iohannis și premierul grec discută despre posibile viitoare colaborări în domeniul energetic și despre cum ar putea gazul să ajungă din Grecia în România, reamintim că țara noastră era aproape să fie fizic prezentă într-un important proiect gazier din Grecia, un proiect, de această dată, concret.
În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea de către compania românească, pentru circa 13 milioane euro, a 20% din acțiunile emise de compania Gastrade parte a grupului energetic elen Copelouzos, care dezvoltă proiectul terminalului LNG cu o capacitate inițială de 6,1 miliarde de metri cubi lângă oraşul grecesc Alexandroupolis. Aici va fi în curând unul din punctele de intrare a gazelor lichefiate din Qatar și SUA în Europa, cu ieșire și către Europa de Sud-Est, prin gazoductul IGB care va lega Grecia de Bulgaria.
Peste un an însă, în 2020, mai marii din Ministerul Energiei au considerat că nu mai este importantă, “în contextul actual” intrarea Romgaz în proiectul grecesc, Consiliul de Administrație respingând decizia finală. Romgaz nu a mai intrat în niciun proiect, în schimb locul lăsat liber de români a fost imediat ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz, care a cumpărat ea 20% din compania care dezvoltă terminalul și va beneficia așadar la momentul când metanierele vor descărca miliarde de metri cubi de LNG. Ceea ce putea reprezenta prima ieșire în exterior a Romgaz, ca parte a unui proiect strategic, a eșuat, iar compania rămâne în continuare să se ocupe strict de piața internă și să se confrunte cu depletarea continuă a perimetrelor gaziere din subsolul României.
În luna iulie 2021, ministrul Energiei din Bulgaria, Andrei Jivkov, îi promisese ministrului Virgil Popescu că interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia va fi finalizat până în luna iulie 2022, astfel încât gazele din Azerbaidjan să ajungă în România, după cum anunța atunci Virgil Popescu.
Între timp însă, guvernul bulgar s-a schimbat, iar proiectul e în continuare în lucru.
La finalul anului 2020, Azerbaidjanul a demarat livrările comerciale de gaze naturale spre Europa prin gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), intrând pe o piaţă energetică foarte profitabilă, care este dominată de Rusia.
TAP este primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania.
Reamintim că a începutul lunii februarie ministrul Energiei a realizat o vizită în Azerbaidjan, la Reuniunea anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, unde a transmis că țara noastră este interesată de volumele suplimentare de gaz din regiune care pot ajunge pe piața europeană și care pot fi accesate și de către România.
În prezent, Rusia controlează 34% din piaţa de gaze naturale din Europa, iar Kremlinul folosește livrările de gaze ca o armă politică în relația cu statele membre UE. Azerbaidjanul intenţionează să aprovizioneze pieţele europene cu o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dintre care opt miliarde metri cubi către Italia şi restul de două miliarde metri cubi pentru Grecia şi Bulgaria. Azerbaidjanul livrează deja gaze naturale Turciei.