România, negocieri decisive cu Bulgaria și Grecia ca să scape de dependența de Gazprom. Vecinii de la sud trebuie să termine un proiect pe care l-au întârziat 6 ani

gaze, energie, electricitate, gazprom, gazoduct, criza energetica Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter

Guvernul României are discuții decisive în aceasă săptămână cu guvernele din Bulgaria și Grecia pentru diversificarea surselor de gaze naturale din import. Premierii Greciei și Bulgariei vin la București miercuri și vineri pentru discuții cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, iar una dintre temele principale de pe agendă e interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria, întârziat 6 ani de vecinii de la sud fără un motiv real.

  • De ce e important acest interconector? Odată ce el va fi funcțional, fluxul de gaze naturale din Grecia poate veni direct în România. Or, Grecia primește fie prin conducte, fie prin import cu nave, gaze naturale sau gaze lichefiate din diverse surse – Qatar, SUA, Azerbaidjan, iar România ar putea cumpăra aceste gaze pentru a scăpa de dependența de Gazprom. În acest moment, prin sistemul de conducte existent, România nu poate importa decât gaze livrate de produse de gigantul rus Gazprom, fiind la mâna unui singur furnizor.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat detalii despre negocierile dintre cele trei țări, anunțând că premierul Ciucă se va întâlni miercuri cu omologul grec, iar vineri – cu premierul bulgar. „Coridorul sudic prin care vine gazul azer are o interconectare cu coridorul vertical. Pentru a putea fi operaţional coridorul vertical, ar trebui să fie finalizat interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria. Termenul dat de către partenerii bulgari este că va fi finalizat în această vară”, a spus Popescu la o conferință organizată de Ziarul Financiar.

Pe agenda de miercuri a guvernului este menționată vizita în România a premierului grec, Kyriakos Mitsotakis. Pentru ziua de vineri nu există detalii în legătură cu întâlnirea cu omologul bulgar, dar premierul Ciucă a discutat deja în 4 februarie cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, și a stabilit o întâlnire.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

La acel moment, Ciucă a abordat problema coridorului vertical de gaze, un proiect UE blocat din cauza faptului că Grecia și Bulgaria amână de aproape șase ani o simplă interconectare, după cum a relatat Economedia.

Coridorul vertical de gaze e un alt proiect strategic pentru România. Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia. Grecia și Bulgaria amână însă fără motiv realizarea interconectării dintre ele, ceea ce face ca România să nu aibă acces la gazele naturale din Grecia (gaze importate în Grecia din Azerbaidjan, Qatar, Algeria).

Reamintim că, în timp ce acum Iohannis și premierul grec discută despre posibile viitoare colaborări în domeniul energetic și despre cum ar putea gazul să ajungă din Grecia în România, reamintim că țara noastră era aproape să fie fizic prezentă într-un important proiect gazier din Grecia, un proiect, de această dată, concret.

În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea de către compania românească, pentru circa 13 milioane euro, a 20% din acțiunile emise de compania Gastrade parte a grupului energetic elen Copelouzos, care dezvoltă proiectul terminalului LNG cu o capacitate inițială de 6,1 miliarde de metri cubi lângă oraşul grecesc Alexandroupolis. Aici va fi în curând unul din punctele de intrare a gazelor lichefiate din Qatar și SUA în Europa, cu ieșire și către Europa de Sud-Est, prin gazoductul IGB care va lega Grecia de Bulgaria.

Peste un an însă, în 2020, mai marii din Ministerul Energiei au considerat că nu mai este importantă, “în contextul actual” intrarea Romgaz în proiectul grecesc, Consiliul de Administrație respingând decizia finală. Romgaz nu a mai intrat în niciun proiect, în schimb locul lăsat liber de români a fost imediat ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz, care a cumpărat ea 20% din compania care dezvoltă terminalul și va beneficia așadar la momentul când metanierele vor descărca miliarde de metri cubi de LNG. Ceea ce putea reprezenta prima ieșire în exterior a Romgaz, ca parte a unui proiect strategic, a eșuat, iar compania rămâne în continuare să se ocupe strict de piața internă și să se confrunte cu depletarea continuă a perimetrelor gaziere din subsolul României.

În luna iulie 2021, ministrul Energiei din Bulgaria, Andrei Jivkov, îi promisese ministrului Virgil Popescu că interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia va fi finalizat până în luna iulie 2022, astfel încât gazele din Azerbaidjan să ajungă în România, după cum anunța atunci Virgil Popescu.

Între timp însă, guvernul bulgar s-a schimbat, iar proiectul e în continuare în lucru.

La finalul anului 2020, Azerbaidjanul a demarat livrările comerciale de gaze naturale spre Europa prin gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), intrând pe o piaţă energetică foarte profitabilă, care este dominată de Rusia.

TAP este primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania.

Reamintim că a începutul lunii februarie ministrul Energiei a realizat o vizită în Azerbaidjan, la Reuniunea anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, unde a transmis că țara noastră este interesată de volumele suplimentare de gaz din regiune care pot ajunge pe piața europeană și care pot fi accesate și de către România.

În prezent, Rusia controlează 34% din piaţa de gaze naturale din Europa, iar Kremlinul folosește livrările de gaze ca o armă politică în relația cu statele membre UE. Azerbaidjanul intenţionează să aprovizioneze pieţele europene cu o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dintre care opt miliarde metri cubi către Italia şi restul de două miliarde metri cubi pentru Grecia şi Bulgaria. Azerbaidjanul livrează deja gaze naturale Turciei.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. In situatii ca cea de acum se vede cat de importanta devine infrastructura si legaturile de interconectare cu vecinii.
    Se simte deja presiune si pe lipsa autostrazilor care sa traverseze toata tara nord-sud si est-vest, caile ferate pe care sa poti merge cu 160 km/h sau macat 120.
    Liniile de curent sunt ceva mai usor de facut si intretinut si sunt facute legaturi de transfer, dar probabil capacitatea lor ar trebui revazuta la un moment dat.

  2. O sa vedem ingerinte sau presiuni de la slavii din Nord.
    Ramane de vazut si cand o sa vada ca reteaua nu e functionala pentru ca acest gazoduct trebuia sa duca gaze si in Vest.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.