Foto: Pixabay
Vorbim de cloud, interoperabilitate, smart city-uri și digitalizare, de raiuri „Silicon Valley” de România și ne lăudăm cu specialiștii noștri în IT, dar realitatea cifrelor arată că, per total, suntem din nou în coada listei: România se situează și în acest an pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), arată datele publicate de Comisia Europeană. Reprezentanții CE subliniază că în România creșterea anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.
Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.
România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Creșterea anuală relativă a României este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4)”, arată raportul.
Specialiștii subliniază că o schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.
România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030, arată raportul.
Experții europeni subliniază însă că performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.
„Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru această țară. Digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 2021, alături de simplificarea legislației și crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 2021-2030 (adoptată la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile și instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare”, mai arată documentul.
Unele speranțe vin prin PNRR. Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde EUR (20,5% marcare digitală), Planul de redresare și reziliență al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiții) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe.
„O structură de guvernanță flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului național de redresare și reziliență”, arată raportul DESI pe România.
Liderii
Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia continuă să fie pe primele locuri în UE. Cu toate acestea, și statele fruntașe au o serie de provocări în sectorul digital.
„Celelalte state membre avansează și există o tendință generală de convergență ascendentă în UE. Aceasta înseamnă că UE în ansamblu continuă să își îmbunătățească nivelul de digitalizare și, în special acele state membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, prin creșterea mai rapidă ritm mai rapid. De exemplu, printre statele membre care au rămas în urmă, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătățit substanțial scorurile DESI în ultimii cinci ani și au pus în aplicare în mod susținut investiții susținute, cu un accent politic consolidat pe digital, sprijinite de fonduri europene”, raportul.
Raportul integral pentru România, precum și dimensiunea digitală din PNRR pot fi consultate AICI.
Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii specializate și a unor metode de colectare. Indicele ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.