Sursa foto: Frizon, Facebook
România împreună cu alte opt state nu au trimis la timp la Bruxelles Planul Național Strategic pentru agricultură din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), scrie Euractiv.
După ce Parlamentul European a dat undă verde programului revizuit de subvenții pentru agricultură al UE în noiembrie, statele membre au avut până la 31 decembrie 2021 să își prezinte planurile strategice naționale (PNS) către Comisia Europeană pentru aprobare.
Prin aceste planuri, țările UE detaliază modul în care vor îndeplini cele nouă obiective la nivelul UE ale PAC reformată, răspunzând în același timp nevoilor fermierilor și comunităților rurale.
Cu toate acestea, nu mai puțin de o treime dintre statele membre au depășit acest termen limită, a scris Euractiv, citând o sursă din Comisia Europeană.
Cele nouă state sunt: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, România și Slovacia.
Economedia a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Agriculturii din România și îl va publica de îndată ce îl primește.
Potrivit surselor consultate de Economedia, Ministerul Agriculturii are în vedere trimiterea PNS până la finalul lunii ianuarie, după ce instituțiile europene vor adopta detaliile reformei PAC și după o serie de consultări cu fermierii.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, spunea anterior că termenul de 31 decembrie este unul ambițios.
„Termenul de 31 decembrie privind PNS este unul ambiţios de care vom ţine cont cu toţii, dar ca să evităm să trimitem la Bruxelles un document cum a fost PNRR, incomplet şi incoerent, avem nevoie de timp. Toate statele membre, inclusiv cele avansate, au ridicat această problemă şi au cerut flexibilitate din partea CE, iar eu am fost unul dintre cei care şi-au asumat să expună comisarului şi colegilor mei că 1 martie este termenul în care noi putem să prezentăm planurile naţionale strategice complete şi funcţionale”, a spus Adrian Chesnoiu, în decembrie, conform Agerpres.
România are o alocare de 22 de miliarde de euro, prin Politica Agricolă Comună pentru 2021-2027, care are un buget total la nivel european de 386 miliarde de euro. Prin PNS, statele propun linii directoare pentru cheltuirea acestor bani.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze situația.
Între timp, comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a felicitat acele state membre care au reușit să respecte termenul limită.
„Mulțumesc miniștrilor agriculturii și guvernelor din 18 state membre pentru că au prezentat în termenul limită proiectele de planuri strategice naționale pentru Politica Agricolă Comună”, a scris el pe Twitter luni (3 ianuarie).
El a adăugat că Comisia așteaptă cu nerăbdare să primească planurile altor țări cât mai curând posibil.
Drumul până la depunerea proiectelor de NSP a fost dificil, iar în octombrie o treime dintre state și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea lor de a respecta termenul limită.
Preocupările au fost semnalate din nou după ce Parlamentul European a ales să amâne un vot cheie privind detaliile reformei PAC până în ianuarie, pentru a acorda timp pentru un control adecvat.
Votul amânat a fost amânat pentru 10 ianuarie – cu mult peste termenul limită de sfârșit de an –, adoptarea sa fiind așteptată în sesiunea plenară o săptămână mai târziu.
Părțile interesate din UE au avertizat anterior cu privire la modul în care întârzierile vor avea impact asupra fermierilor, subliniind că aceștia au nevoie de autorizații până cel târziu în vară pentru a-și planifica activitățile pentru 2023.
„Modificările planificate pentru noua PAC sunt importante pentru fermieri și trebuie să cunoaștem regulile jocului până la sfârșitul primăverii 2022”, a declarat Christiane Lambert, președintele asociației fermierilor din UE COPA, într-un interviu acordat Euractiv în decembrie.
Vorbind la un eveniment din noiembrie, Tassos Haniotis de la DG AGRI a confirmat că Comisia își propune să ofere feedback statelor membre în următoarele trei luni, pentru ca totul să fie complet încheiat până cel târziu în vara anului 2022.