Foto: Pexels.com
România strânge cele mai mici venituri din impozite directe și indirecte și contribuții sociale, ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) din UE, după Irlanda, care are o situație excepțională. Țara noastră taxează mai mult munca și consumul, și mai puțin capitalul. Specialiștii sunt de părere că această situație vine, pe de o parte, din o serie de niveluri mici de taxare comparativ cu mediile europene, dar pe de altă parte și dintr-o capacitate slabă de colectare și din numeroasele regimuri preferențiale de taxare.
România a raportat venituri totale din impozitare de 26% din PIB, în 2019, al doilea cel mai mic procent după Irlanda, cu 22,1% din PIB. Cu toate acestea, Irlanda are un produs intern brut „umflat din motive fiscale, deoarece acolo sunt localizate foarte multe companii”, explică economistul Ionuț Dumitru, care susține că nu greșim dacă spunem că avem cea mai slabă colectare a veniturilor din taxe și impozite din Europa.
La capătul opus, veniturile colectate de Danemarca din impozitare ajung la 46,1%, urmată de Franța, cu 45,5% și de Belgia cu 43,6%.
Cea mai mare parte din veniturile colectate de România (circa 12% din PIB) vine din impozitarea muncii, angajații din țară fiind taxați astfel: 25% asigurări sociale (CAS), 10% asigurări sociale de sănătate (CASS), 10% impozit pe venit, plus 2,25% – contribuție asigurătorie pentru muncă (CAM) plătită de angajator. Astfel, un angajat încasează, din 100 de lei plătiți de angajator, doar 57,22 lei, în timp ce statul încasează 42,78 lei.
Există însă numeroase regimuri preferențiale care diminuează foarte mult baza de impozitare, la acest capitol. De exemplu, există categorii sociale întregi care nu plătesc impozit pe venit – IT,construcții –, afirmă economistul Ionuț Dumitru.
De asemenea, în construcții nu se plătesc nici contribuțiile de sănătate și există, totodată, forme de venit care plătesc mult mai puțin la sănătate, și anume PFA-uri, PFI-uri.
„Avem un sistem ciuruit de excepții, care creează inechități. De ce un salariat ar trebui să plătească contribuții sociale la toate veniturile, în timp ce un PFA plătește la salariul minim? Este o problemă de constituționalitate la mijloc. Dacă avem acces cu toții la același pachet de servicii de sănătate, de ce unii plătesc la toate veniturile și unii nu plătesc deloc – cum sunt constructorii –, iar alții plătesc la salariul minim indiferent de venit? În foarte multe țări europene contribuțiile la sănătate sunt limitate – de exemplu în Bulgaria la două salarii medii”, afirmă Ionuț Dumitru.
O altă mare parte din veniturile încasate (circa 10% din PIB) vine din impozitarea consumului, adică Taxa pe Valoarea Adăugată, accize sau tarife la importuri. România are în prezent TVA de 19%, una din cele mai mici din UE, existând, de asemenea, și alte cote reduse, de exemplu 5% sau 9%, pentru produse sau servicii speciale.
Cu toate acestea, România este și țara cu cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Mai precis, țara noastră nu încasează anual circa 34% din taxa pe valoarea adăugată care ar trebui colectată. La polul opus, cele mai mici rate de neîncasare a TVA din UE se înregistrează în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).
„Dacă ne uităm la TVA, 34%, ce ar trebui să colectăm nu colectăm, acel gap de TVA pe care îl estimează Comisia Europeană anual. Deci principala explicație pentru care avem venituri foarte mici colectate ține de slaba capacitate de colectare”, afirmă Dumitru.
În schimb, România taxează foarte puțin capitalul (circa 4% din PIB), semnificativ mai puțin comparativ cu mediile europene.
De exemplu, o persoană fizică autorizată plătește în general doar impozitul de 10%, contribuțiile fiind fie opționale, fie obligatorii în funcție de dimensiunea veniturilor.
De asemenea, peste 90% din companii în momentul de față sunt înregistrate ca microîntreprinderi și plătesc impozit pe cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit. „Impozitul pe câștigurile companiilor în general este diluat de faptul că avem aceste întreprinderi care diminuează baza de impozitare. Minimizează ceea ce au de plătit la bugetul de stat. Deci avem impozit pe profit slab colectat și din această cauză a regimului foarte generos la microîntreprinderi”, susține Ionuț Dumitru.
Totodată, impozitul pe dividende din România este stabilit la 5%. „Avem impozitul pe dividende printre cele mai mici din Europa, la 5%. Nici în ziua de astăzi nu înțeleg de ce am redus impozitul pe dividende de la 16% la 5%, în condițiile în care avem o decapitalizare cruntă a companiilor, în general. Această reducere a impozitului pe dividende nu a făcut decât să stimuleze decapitalizarea și mai mare a companiilor”, afirmă economistul.
Impozitul pe succesiune este de asemenea printre cele mai mici din UE, de 1% din valoarea transferată.
În plus, impozitele pe proprietate de asemenea sunt foarte mici atât față de mediile europene, cât și față de țările din zonă. Taxele colectate pe proprietate în România sunt de circa 0,6% din PIB, de circa trei ori mai mici decât mediile europene.
„La noi taxele încasate sunt mici, nu neapărat că avem o taxare foarte scăzută – ceea ce în anumite zone este adevărat –, dar per total nu putem spune că avem taxare foarte scăzută. Sunt țări în Europa care au taxare mai mică decât a noastră și încasează mai mult la buget decât noi”, conchide Ionuț Dumitru.