pexels.com
Economia României va continua să se consolideze după un an de creștere relativ slabă, de 2,1% în 2023, cu o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) real de 3,0% în 2024 și de 3,5% în 2025, susținută de un consum puternic, precum și de investiții publice și private. Cu toate acestea, guvernul continuă să se lupte pentru a reduce deficitele fiscale și de cont curent ridicate, arată un raport realizat de agenția de rating Moody’s.
Moody’s preconizează un deficit fiscal de 5,7% din PIB în 2024, îmbunătățit doar marginal față de 2023, în timp ce deficitul de cont curent se va îmbunătăți doar marginal la 6,6% din PIB, de la 7,0% în 2023.
Comisia Europeană va concluziona probabil în această primăvară că România nu și-a îndeplinit obiectivele fiscale în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar Moody’s se așteaptă ca guvernul să nu anunțe eforturi suplimentare de consolidare decât după alegerile parlamentare din a doua jumătate a anului 2024
Moody’s afirmă căratingurile Baa3 ale României reflectă potențialul puternic de creștere a economiei, susținut de fondurile importante ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și de intrările de investiții străine directe (ISD). Puterea economică ridicată este echilibrată de instituții relativ mai slabe și de o guvernanță mai slabă, precum și de deficite fiscale și de cont curent ridicate, deși acesta din urmă este finanțat în principal din surse stabile. Gradul de îndatorare a guvernului României și indicatorii de accesibilitate a datoriei sunt mai puternici decât cei ai colegilor de rating, dar ambele se vor deteriora treptat în anii următori din cauza deficitelor fiscale ridicate și a creșterii plăților de dobânzi.
Scorul de “a3” pentru soliditatea economică a României reflectă potențialul puternic de creștere pe termen mediu al țării, precum și dimensiunea și nivelul moderat al veniturilor sale. Scorul “baa3” pentru soliditatea instituțiilor și a guvernanței echilibrează calitatea relativ slabă a instituțiilor cu scoruri moderate pentru eficacitatea politicii fiscale, monetare și macroeconomice. Punctajul “a3” pentru soliditatea fiscală echilibrează povara încă moderată a datoriei țării și indicatorii favorabili de accesibilitate a datoriei cu nivelul relativ ridicat al datoriei publice denominate în monedă străină. Scorul pentru susceptibilitatea României la riscul de evenimente este “ba”, determinat de riscul politic generat de războiul dintre Rusia și Ucraina (Ca stabil), cu care România are o graniță comună, precum și de tensiunile sporite din Moldova vecină (B3 stabil).
Perspectiva stabilă pune în balanță soliditatea economiei românești și dificultățile continue ale guvernului de a reduce în mod durabil și semnificativ deficitul bugetar și de cont curent ridicat al României. Deși acestea nu prezintă riscuri iminente pentru profilul de credit al României, deficitele gemene reprezintă totuși o sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitatea suverană.
Presiunea în sensul creșterii ratingului Baa3 s-ar putea accentua dacă deficitul bugetar și cel de cont curent ar putea fi reduse în mod semnificativ și durabil, reducând astfel vulnerabilitatea la șocuri, demonstrând eficacitatea instituțională și stabilizând povara datoriei semnificativ sub mediana grupului de țări similare. Stabilitatea politică continuă și îmbunătățirea eficacității guvernului dincolo de șirul de alegeri care urmează să aibă loc în 2024, precum și o reducere a riscurilor geopolitice ar putea, de asemenea, exercita o presiune ascendentă asupra ratingurilor. O consolidare în continuare a potențialului de creștere a economiei și a sustenabilității fiscale a guvernului prin adoptarea de reforme în cadrul Planului de redresare și de reziliență al României (RRP) ar fi, de asemenea, pozitivă pentru credit.
În cazul în care guvernul se va lupta să controleze deficitele gemene, ceea ce va duce la o creștere continuă a poverii datoriei și la riscuri mai mari de vulnerabilitate externă, se vor exercita presiuni în sensul scăderii ratingurilor. Un eșec al tendințelor pozitive care stau la baza perspectivelor noastre de creștere pentru România de a se materializa, cum ar fi incapacitatea de a implementa și de a absorbi restul finanțării RRF, ar fi, de asemenea, negativ pentru credit. O escaladare a tensiunilor geopolitice legate de războiul dintre Rusia și Ucraina (Ca stabil) sau o deteriorare a stabilității politice interne și a eficacității politicilor ar exercita, de asemenea, presiuni în jos asupra ratingurilor.