Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Guvernul României vrea să oblige toți actorii de pe lanțul cuprins între procesator și marile rețele comerciale să reducă adaosul comercial la câteva alimente de bază, pentru a încerca să scadă inflația sub două cifre în acest an și să reducă povara coșului alimentar pentru români, pentru care această cheltuială reprezintă până la o treime din cheltuielile totale lunare. Acest model de reducere a adaosului comercial nu este foarte întâlnit în celelalte state europene. Doar Grecia a decis să plafoneze marjele de profit ale comercianților cu amănuntul pentru alimente, însă nu a plafonat adaosul și pe lanțul de intermediari. Franța i-a obligat pe retaileri să scadă prețurile la anumite alimente, iar aceștia au afirmat că vor suporta costul inițiativei, reducându-și marjele de adaos comercial. În schimb, alte state au redus taxa pe valoarea adăugată sau au intensificat controalele la retaileri. Doar două state, Croația și Ungaria, au decis plafonarea prețurilor.
Alimentele contribuie acum mai mult la inflația globală în economiile avansate decât energia, potrivit Capital Economics. Astfel, în toată Europa, guvernele sunt forțate să acționeze pentru a reduce inflația, în special inflația alimentară, în contextul în care multe familii se străduiesc deja să se descurce să ajungă la sfârșit de lună, declanșând greve și proteste în întreaga Europă, în timp ce lucrătorii încearcă să obțină salarii mai mari.
Magazinele și furnizorii au fost acuzați de „lăcomie” care generează profit. Presiunea exercitată asupra comercianților cu amănuntul pentru ca aceștia să respecte linia de creștere a prețurilor a fost exacerbată de o scădere bruscă a costului produselor agricole de bază în ultimul an. Însă economiștii spun că profiturile din comerțul cu amănuntul au fost stabile, iar problema se reduce la costul mai mare de a produce alimente.
Pentru multe guverne, provocarea de a reduce prețurile la alimente constă în găsirea unei modalități de a proteja consumatorii fără a distorsiona piețele.
Plafonarea prețurilor este una din principalele măsuri discutate de unele guverne, dar economiștii spun că încurajează companiile să producă mai puține produse, făcându-le în același timp mai atractive pentru consumatori. Oferta scade, iar cererea crește, rezultatul inevitabil fiind penuria. Controalele prețurilor denaturează piețele și ar trebui folosite doar „în circumstanțe extreme”, a scris marți, într-o notă, Neal Shearing, economist-șef de grup la Capital Economics. „Actualul șoc al prețurilor la alimente nu justifică o astfel de intervenție”, a adăugat el. Economistul spune că, deși controlul prețurilor este pe placul alegătorilor, astfel de schimbări ar trebui să fie rezervate pentru cazurile de șocuri de aprovizionare, cum ar fi războiul.
Un raport al Băncii Mondiale a cerut guvernelor europene să ofere mai multe „intervenții politice specifice și plase de siguranță socială” pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei costului vieții. Cu toate acestea, instituția financiară a subliniat faptul că controlul prețurilor și subvențiile sunt „suboptime, deoarece denaturează semnalele de preț pentru consumatori și producători”.
Economiștii susțin că guvernele ar putea introduce măsuri bine direcționate și temporare, cum ar fi ajutorul pentru copii sau reducerea impozitelor pentru grupurile cu venituri mici, dar cel mai important lucru ar fi să lase piețele și concurența să funcționeze.
Cum vrea România să reducă prețurile la alimente
Conform surselor Economedia, Guvernul român vrea ca adaosul comercial să fie plafonat voluntar pe lanțul intermediari dintre procesator și marile rețele comerciale. Dacă acordul funcționează, acesta ar putea fi prelungit cu 3 luni. Iar dacă nu funcționează, Guvernul va da un act normativ prin care va plafona obligatoriu adaosul comercial. Alimentele pentru care ar putea scădea prețul ar fi alimentele de bază, respectiv pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume și fructe proaspete. Premierul Marcel Ciolacu a precizat că scăderea prețurilor „nu va pune presiune pe producătorii români”.
Suplimentar, pentru persoanele afectate de inflația alimentară, România a aprobat acordarea de carduri pentru alimente, care se acordă în șase tranșe de ajutor, o dată la două luni. Peste 2,5 milioane de persoane beneficiază de aceste ajutoare finanțate din fonduri europene.
Ce măsuri iau alte state pentru a reduce inflația alimentară
Grecia a decis să plafoneze marjele de profit ale comercianților cu amănuntul pentru alimente și alte produse de bază. Guvernul grec a mai pus în aplicare un ajutor de 10% din cheltuielile alimentare, până la un maxim de 220 de euro, care poate ajunge până la 1.000 de euro pentru familiile numeroase.
Franța. În martie, guvernul francez a anunțat că a ajuns la un acord cu lanțurile de supermarketuri să reducă prețurile produselor pentru o gamă largă de produse alimentare. Retailerii au fost de acord să suporte costul inițiativei, reducându-și marjele de adaos comercial, iar costul măsurii pentru aceștia se va ridica la „câteva sute de milioane de euro (dolari)”. Alegerea alimentelor a fost lăsată la discreția lor, iar reducerea prețului trebuia să se facă „la cel mai mic nivel posibil” până în iunie. Articolele afectate poartă un logo cu steagul Franței și sloganul „trimestrul antiinflație”. Majoritatea marilor retaileri alimentari din Franța au participat la discuții.
La începutul lui iunie, ministrul de Finanțe Bruno Le Maire a declarat că cumpărătorii francezi ar trebui să plătească mai puțin pentru mâncare de luna viitoare, după ce a obținut un angajament de la 75 de companii alimentare, inclusiv Unilever, de a reduce prețurile la sute de produse. Companiile, care împreună produc 80% din ceea ce mănâncă francezii, s-ar putea confrunta cu sancțiuni financiare dacă nu se conformează, a declarat el. Ministrul francez de finanțe a amenințat anterior că va recupera ceea ce a descris ca fiind profituri „nejustificate” de la companiile alimentare cu taxe speciale dacă acestea nu vor transfera costurile lor mai mici către consumatorii care se luptă deja cu facturile mari la energie. Le Maire a declarat că pastele, carnea de pasăre și uleiul vegetal se numără printre produsele la care vor fi reduse prețurile. Costurile cărnii de vită, de porc și ale laptelui nu vor fi afectate de această măsură, a spus el.
Franța a prevăzut în buget până la 20 de miliarde de euro pentru a compensa cheltuielile suplimentare ale familiilor cu prețurile mai mari ale alimentelor.
În Franța, datele recente au arătat că inflația alimentară a scăzut, în urma măsurilor luate.
Portugalia. Țara a decis că va reduce temporar taxa pe valoarea adăugată la zero pentru un coș de produse alimentare esențiale. Modelo Continente, cel mai mare lanț de supermarketuri din țară, a declarat că este dispus să accepte marje de profit mai mici pentru a absorbi o parte din creșterile de prețuri care au forțat clienții să își reducă cheltuielile. Lanțurile de supermarketuri din Portugalia au fost ținta unor inspecții privind prețurile. Portugalia a prevăzut 725 milioane de euro pentru alte măsuri, precum un cec de 125 de euro de persoană și încă 50 de euro de copil pentru veniturile sub 37.800 de euro și a aplicat un impozit de 33% pe „profiturile extraordinare” din sectorul distribuției alimentare până la sfârșitul anului 2023.
Spania. Spania a evitat controlul prețurilor, dar a eliminat toate taxele pe valoarea adăugată pentru produsele esențiale și a înjumătățit la 5% taxa pe uleiul de gătit și pe paste făinoase. Totuși, măsurile nu au fost suficiente pentru a opri creșterea continuă a prețurilor. Țara a început întâlniri lunare cu magazinele, firmele de transport și producătorii de alimente pentru a se asigura că reducerile de taxe se traduc în prețuri mai mici pentru consumatori.
Spania a alocat de asemenea un total de 10 miliarde de euro pentru măsuri suplimentare pentru a reduce inflația, cum ar fi compensarea creșterii prețului îngrășămintelor sau sprijinul pentru industria cu utilizare intensivă a gazului, înghețarea chiriilor, subvenții pentru transport și combustibil sau reduceri de taxe pe energie.
Polonia intenționează să mențină taxa zero pe alimente până în prima jumătate a acestui an și ar putea să o prelungească și mai mult.
Italia. Guvernul italian a ales să nu intervină direct în piață. În schimb, intenționează să îmbunătățească monitorizarea prețurilor și să colaboreze îndeaproape cu cele 20 de regiuni ale țări. Guvernul italian a mai aprobat un fond pentru veniturile mai mici de 15.000 de euro pentru achiziționarea de produse de primă necesitate și carduri de economii pentru coșul de cumpărături.
Suedia. Țara a intensificat controalele asupra magazinelor alimentare. Comercianții de alimente au fost supuși unui control sporit după ce datele au arătat că prețurile la alimente cresc în cel mai rapid ritm de la începutul anilor 1950. Aproape 90% din sectorul suedez al produselor alimentare este dominat de doar trei comercianți cu amănuntul.
Marea Britanie. Guvernul britanic, unde inflația a atins maximul ultimilor 45 de ani, a discutat de asemenea despre modalități de a reduce prețurile la alimente. Ministrul britanic de finanțe, Jeremy Hunt, a declarat că plafonarea prețurilor ar fi un mod greșit de a aborda problema prețurilor ridicate ale alimentelor din supermarketuri, dar că va discuta cu autoritățile de reglementare posibile măsuri alternative.
Norvegia ia măsuri similare cu Suedia și a declarat că organismul său de supraveghere va primi „mai multă putere” pentru a interveni „mai devreme și pe scară mai largă acolo unde constată probleme de concurență”.
Belgia. Organizația belgiană de protecție a consumatorilor Test Achats a solicitat o măsură similară cu propunerea inițială a Franței privind coșul antiinflație, care era mai dură decât cea pe care Parisul a reușit să o pună în aplicare. Organismul Camerei Muncii din Austria, AK, a solicitat, de asemenea, „reglementarea prețurilor” la alimente.
Germania a prevăzut în buget 12 miliarde de euro axate pe reduceri de taxe și un cec de 300 de euro pentru pensionari, pentru a combate efectul inflației alimentare.
Croația a impus plafonarea prețurilor la produse precum uleiul de gătit, unele tipuri de carne de porc, făina de grâu și laptele.
Ungaria a introdus plafonarea prețurilor la alimente la începutul anului 2022. Plafonul a însemnat că retailerii au fost nevoiți să vândă anumite bunuri în pierdere, dar pentru a compensa, au crescut prețurile la alte produse. Într-o revenire la trecutul comunist al națiunii, comercianții cu amănuntul au raționalizat alimentele de bază, cum ar fi cartofii, în perioada premergătoare Crăciunului, ceea ce a creat penurie pentru consumatori. În ciuda plafonării, inflația prețurilor la alimente din Ungaria a accelerat la aproape 50%. Premierul ungar Viktor Orban a declarat ulterior că măsurile au ajutat la reducerea inflației, dar a recunoscut că acestea „bulversează aprovizionarea, deoarece sunt o intervenție artificială”.
Joi, Ungaria a anunțat că elimină, începând cu data de 1 august 2023, plafoanele impuse preţurilor alimentelor de bază în urmă cu 16 luni. În paralel, a ordonat retailerilor să introducă reduceri mai mari de preţuri la anumite produse alimentare.