Şefa FMI: Inflaţia va fi probabil adusă sub control anul viitor, când majorările de dobânzi îşi vor face efectul

Ratele dobânzilor vor continua probabil să crească la nivel global, până în 2023, când preţurile mari vor începe să scadă ca răspuns la acţiunile băncilor centrale, a declarat vineri Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite CNBC.

Preţurile materiilor prime, cum ar fi petrolul, s-ar putea să fi ajuns la un platou şi au început să scadă în ultimele luni, dar Georgieva a spus că acest lucru se întâmplă ca răspuns la riscurile de recesiune şi nu neapărat pentru că inflaţia a fost îmblânzită.

”Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”, a declarat Georgieva pentru CNBC, la întâlnirea G-20 de vineri din Bali.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Întreruperea lanţurilor de aprovizionare, din cauza pandemiei, a creat blocaje, în timp ce războiul din Ucraina a agravat aceste şocuri. Rezultatul a fost o creştere a preţurilor mărfurilor, inclusiv pentru produse de bază cheie, precum alimente, îngrăşăminte şi energie.

În timp ce inflaţia preţurilor alimentelor era deja în urcare înainte de pandemie şi războiul Rusiei în Ucraina, cele două evenimente nu au făcut decât să agraveze problema.

Potrivit Băncii Mondiale, preţurile alimentelor la nivel global au atins maxime istorice între martie şi aprilie anul acesta.

Indicele preţurilor mărfurilor alimentare al Băncii Mondiale pentru perioada martie-aprilie a crescut cu 15% în ultimele două luni şi a fost cu peste 80% mai mare decât acum doi ani.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a declarat vineri la G-20 că numărul global de subnutriţi va creşte cu 7,6 milioane în acest an şi va urca din nou cu 19 milioane în 2023.

Preţurile petrolului s-au stabilizat şi au început să scadă, retrăgându-se de la un maxim de 120 de dolari pe baril atins la începutul lunii iunie la sub 100 de dolari pe baril în această săptămână.

Cu toate acestea, inflaţia de consum din SUA a înregistrat luna trecută un maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, o situaţie descrisă de secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, la G-20, drept ”inacceptabil de ridicată”.

În timp ce multe date folosite pentru a determina inflaţia au un decalaj, Georgieva a declarat pentru CNBC că toate semnele indică faptul că inflaţia nu a fost încă frânată. Ea a adăugat că este esenţial ca inflaţia să fie controlată, altfel veniturile vor fi erodate, lovind cel mai puternic în cele mai sărace părţi ale lumii.

Reflectând lecţiile învăţate din crizele economice anterioare, Yellen a declarat vineri, la G-20, că este esenţial ca guvernele să stabilească şi să menţină un cadru de răspunsuri politice care ”să minimizeze durata şi severitatea recesiunilor” şi ”să atenueze consecinţele economice negative” asupra firmelor şi persoanelor fizice.”