Semnal prost. Numărul insolvențelor din Germania va crește, în ciuda ajutoarelor de stat semnificative

Insolvențele din Germania au scăzut substanțial în 2020 comparativ cu 2019, în ciuda celei mai grave recesiuni din 2009 până în prezent. Acest lucru se datorează în mare măsură programelor de sprijin public. Totuși, cererile anunțate timpuriu pentru demararea procedurilor de insolvență (Regelinsolvenzverfahren) în instanțe au crescut brusc în februarie și martie, ceea ce semnalează o creștere în curs a insolvențelor corporative în următoarele luni.

Modelul de prognoză al Coface arată că până la 4.030 de insolvențe au fost prevenite prin ajutoarele de stat în 2020, dar acestea s-ar putea manifesta în 2021/22. Din perspectivă corporativă, criza este departe de a se fi terminat.

Recapitulare 2020: Insolvențele au scăzut, dar nu peste tot

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

În 2020, 15.840 de companii au devenit insolvente în Germania. Datorită sprijinului public, acesta este cel mai scăzut nivel de insolvențe din 1993 și cea mai puternică scădere (-15,5% față de 2019) din 1975. Decalajul dintre ambii ani a fost mai vizibil din iulie 2020 încoace. Anul 2021 a început cum a sfârșit 2020, cu un număr foarte mic de insolvențe.

Nu toate sectoarele sau regiunile au beneficiat de această situație favorabilă. Pentru a primi ajutor de stat, companiile au trebuit să demonstreze că modelul lor de afaceri funcționa înainte de pandemie, adică în decembrie 2019. Deoarece sectoarele metale și auto se aflau în recesiune de la sfârșitul anului 2018, unele companii nu au îndeplinit aceste criterii, nu au obținut ajutor de stat și au intrat în insolvență. Insolvențele din sectorul metalelor au crescut cu 7,1% în 2020, în timp ce creșterea în sectorul auto a fost de 31,6%. Aceste creșteri în sectoare specifice nu au schimbat structura generală a insolvențelor din Germania: majoritatea insolvențelor provin din servicii de afaceri, construcții și ospitalitate, precum și din vânzările cu amănuntul și transporturi. Metalele reprezintă doar 3% din totalul insolvențelor în 2020, iar sectorul auto, 0,5%.

O creștere îngrijorătoare a cererilor de insolvență

Insolvențele sunt concentrate în microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Numărul insolvențelor nu oferă nicio informație despre prejudiciul economic. Într-adevăr, biroul german de statistici (Destatis) a estimat că, deși cifrele au scăzut drastic, creanțele anticipate din insolvențele companiilor ar fi ajuns la la 44,1 miliarde euro în 2020 – cel mai înalt nivel de la recesiunea din 2009.

În 2020, creanțele au crescut cu 65% față de 2019. Unele sectoare s-au remarcat prin comparație, în special sectorul TIC. Acest sector a raportat o creștere de 2.767% la an-la-an pe fondul insolvenței unui mare birou de compensare a rețetelor (AVP), cu care au lucrat multe farmacii. Industria hotelieră a raportat o creștere a creanțelor cu 383% an-la-an, sectorul comerțului și comerțului cu amănuntul au avut o creștere de 116%, iar sectorul finanțelor și asigurărilor, 124%. La polul opus, creanțele în construcții au crescut cu doar 7% an-la-an, în timp ce transporturile au raportat o scădere de 84%.

Măsuri de sprijin suficiente?

Guvernul federal german a implementat măsuri de sprijinire a companiilor în timpul pandemiei. Împrumuturile au fost cele mai utilizate în primul an de criză, ajungând la 49 miliarde euro (1,5% din PIB). În timp ce programul de împrumut era inițial adresat doar companiilor mijlocii, acesta a fost extins și la companiile foarte mici la începutul celui de-al doilea blocaj din noiembrie 2020. Fondul de stabilizare economică pentru companiile mari, unul dintre principalii piloni de sprijin, a fost puțin utilizat (din cele 600 miliarde euro disponibile, doar 8,4 miliarde EUR au fost folosite) și în principal de către sectorul turismului.

Chiar și cu un sprijin public semnificativ, este foarte probabil ca aceste măsuri să fie ori insuficiente, ori prea lente la nivel de efect pentru a menține echilibrul finanțelor corporative. Ospitalitatea și vânzările cu amănuntul par a fi două sectoare în care suportul financiar se epuizează și în care insolvențele sunt mai probabile, după un blocaj de 6 săptămâni în primăvara anului 2020 și un alt blocaj de 5 până la 6 luni în iarna/primăvara anului 2021.

Conform simulării grupului Coface, insolvențele totale ar fi trebuit să crească cu 6% în 2020 față de 2019. În realitate, insolvențele au scăzut cu 15,5%. Prin urmare, o cotă de până la 21,5% (sau 4.030 insolvențe) ar putea fi în curs de desfășurare. Cea mai mare parte ar trebui să provină din ospitalitate unde se estimează aproximativ 660 de „insolvențe ascunse”, urmată de transporturi și construcții cu aproximativ 420 fiecare, producție (230) și comerț cu amănuntul (190). Acest lucru arată că, în ciuda unui număr mic de insolvențe în 2020, factura corporativă din pandemie nu a fost încă plătită.