Sursa foto: Ilona Andrei
Banca Națională a României (BNR) afirmă că inflația din România continuă să scadă, dar mai încet decât se aștepta instituția în noiembrie. În plus, riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate.
BNR transmite astfel că inflația va avea o creştere temporară în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026.
Instituția mai indică, prin noile evaluări, creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025.
Membrii Consiliului de Administrație spun că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate.
Instituția mai semnalează tensiunile geopolitice, precum şi evoluţiile şi politicile economice din state dezvoltate, cu potenţiale implicaţii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore şi asupra mişcărilor de pe piaţa financiară internaţională.
Instituția subliniază că sunt sunt de așteptat efecte dezinflaţioniste mai evidente din temperarea creşterii preţurilor importurilor.
Conform BNR, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.
„Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri”, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri la pachetul de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent şi implementat din debutul acestui an în scopul consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, dar şi cu procedura de deficit excesiv, corespunzător noului cadru de guvernanţă economică al UE.
În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile mari induse la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de mersul economiei globale/europene şi al comerţului internaţional, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice şi al măsurilor de politică economică aplicate de state dezvoltate.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al conflictelor geopolitice şi al consolidării bugetare, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au convenit că cele mai recente date şi sondaje de specialitate indică o scădere notabilă a gradului de încordare a pieţei în trimestrul III 2024, dar şi o stopare în trimestrul IV, probabil temporară, a tendinţei descendente a acestuia.
Astfel, s-a sesizat că efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în septembrie şi a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata şomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie şi la 5,3% în noiembrie, după creşterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat descreşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, pe seama evoluţiilor din industrie şi construcţii.
Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi cea similară a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au mărit însă în trimestrul III – la 16,7%, respectiv la 18,6% –, în principal sub impactul majorării salariului minim pe economie din luna iulie, iar după scăderea consemnată în octombrie, au rămas înalte, fiind pe mai departe preocupante din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe.
În acelaşi timp, s-a apreciat că noua majorare a nivelului salarizării minime şi eliminarea unor facilităţi fiscale în debutul anului 2025, alături de decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, sunt de natură să alimenteze presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficienţelor structurale ale pieţei muncii, dar şi pe fondul evoluţiei recente a inflaţiei, precum şi a consumului populaţiei. În sens contrar sunt însă de aşteptat să acţioneze măsurile de politică a salariilor şi angajărilor din sectorul public implementate în 2025 în scopul consolidării bugetare, precum şi situaţia cererii externe şi incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context global, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au considerat membrii Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile însemnate consemnate de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare în a doua parte a lunii noiembrie, precum şi parcursul liniar ulterior al acestora. În acelaşi timp, s-a remarcat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei.