ING Bank reduce prognoza de creștere economică pentru România, în acest an, de la 1,2% la 0,8%, după ce și Erste și-a redus prognoza de la 1,8% la 1,3%.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
ING arată că publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României pentru primul trimestru al anului 2025 confirmă o structură de creștere fragilă. Economia a stagnat pe o bază trimestrială și a crescut cu doar 0,3% comparativ cu primul trimestru din 2024. Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, alături de investiții, însă exporturile nete au anulat aproape toate aceste câștiguri.
Din punctul de vedere al ofertei, industria a fost o frână majoră, în timp ce construcțiile și impozitele nete au oferit un anumit sprijin. Serviciile și agricultura au fost în general neutre, transmite banca.
Privind în perspectivă, banca susține că perspectivele sunt întunecate de viitorul pachet de consolidare fiscală. „Este probabil ca noile măsuri fiscale să afecteze consumul și investițiile private”, estimează banca.
În același timp, ING transmite că liberalizarea prețurilor la energia electrică începând cu iulie 2025 ar putea declanșa o creștere puternică a costurilor energiei. Primele semnale indică o creștere solidă de două cifre a prețurilor la energia electrică, care ar putea împinge inflația spre zona de 6% în a doua jumătate a anului 2025, avertizează banca.
Având în vedere începutul slab de an și slăbiciunea datelor de înaltă frecvență, ING se așteaptă acum la o creștere a PIB-ului de 0,8% în 2025, riscurile fiind în continuare orientate în sens descendent.
Investițiile, în special cele legate de fondurile UE și un sezon agricol mai promițător, sunt principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025.
Banca își menține prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 2,2%.