Sursa foto: romgaz.ro
România nu poate renunța în același timp atât la energia pe combustibili fosili de tip cărbune, cât și la energia pe gaz, și este important ca investițiile pe gaz să fie permise în continuare, pentru o tranziție spre o economie verde, afirmă europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, grupul PPE), după ce Bruxelles-ul a amânat o decizie cu privire la includerea energiei nucleare și a gazului natural în noile reguli intitulate „taxonomia” ce privesc clasificarea activităților economice ce vor fi finanțate cu fonduri europene.
„Comisia Europeană a adoptat ieri mai multe măsuri privind taxonomia Uniunii Europene care stabilesc ce tipuri de investiții din Uniune sunt considerate a fi investiții durabile, adică prietenoase cu mediul, și ce investiții nu. În documentele adoptate nu au fost incluse încă investițiile în generarea de energie pe bază de gaz, dar Comisia Europeană a anunțat că va adopta un act delegat complementar pe parcursul acestui an. Am spus dintotdeauna că, în tranziția spre o economie verde, România nu poate renunța în același timp atât la energia pe combustibili fosili de tip cărbune, cât și la energia pe gaz. De aceea, este important pentru România ca investițiile pe gaz să poată fi incluse în lista investițiilor care contribuie la tranziția spre o economie verde”, afirmă deputatul european Siegfried Mureșan, într-o declarație pentru Economedia și G4Media.
Potrivit lui, din acest punct de vedere, vestea bună este că noile modificări privind taxonomia UE nu exclud din start investițiile în gaz, ca tehnologie de tranziție, de pe lista investițiilor verzi.
„Aș fi preferat să nu adopte separat Comisia Europeană actele delegate pe gaz deoarece acest lucru riscă să ducă la o politizare mai mare a acelor acte delegate. Cel mai bine ar fi fost ca gazul natural să fie inclus din start în modificările aduse ieri de Comisie privind taxonomia UE și să poată fi considerate investiții durabile”, susține Mureșan.
Deputatul european afirmă că acest lucru este important „cu atât mai mult cu cât concluziile Consiliului European din decembrie 2020 spun clar că statele membre ar trebui să fie libere să își aleagă mixtul energetic și tehnologiile cele mai adecvate pentru a atinge obiectivul climatic al UE pentru 2030, incluzând tehnologii de tranziție precum gazele”.
„Procedural, toate actele delegate și celelalte măsuri privitoare la taxonomie vor ajunge în Parlamentul European unde vom decide dacă le aprobăm sau le respingem”, susține europarlamentarul, care precizează că obiectivul este ca aceste actele delegate privind gazele naturale să sprijine cât mai mult România în tranziția spre o economie verde.
„Pentru România este foarte important ca investițiile pe gaz să fie permise în continuare. Tocmai de aceea, am reușit, ca negociator al Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare și Reziliență, să adoptăm mecanismul fără o listă negativă de proiecte neeligibile la finanțare care ar fi interzis investițiile pe gaz – deși grupurile de stânga din Parlamentul European și-au dorit o astfel de listă. Astfel, investițiile pe gaz, bazate pe tehnologii noi, nepoluante, nu sunt interzise.
Este important să continuăm investițiile pe gaz în România, iar una dintre marile priorități este extinderea rețelei de gaz către consumatori, investiție pe care o vom putea face cu ajutorul fondurilor europene”, conchide Siegfried Mureșan.
Normele prezentate miercuri de Comisia Europeană, cunoscute sub numele de „taxonomie”, acoperă sectoarele industrial, forestier, construcții, transporturi sau energie. În domeniul energiei însă, Bruxelles-ul a amânat o decizie cu privire la includerea energiei nucleare și a gazului natural, deși multe state membre le consideră necesare pentru tranziția la energia ”curată”, bazată pe surse regenerabile și dorită de Comisia Europeană.
Taxonomia este unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale momentului în UE. Sub presiunea forțelor politice ecologiste – printre care Parlamentul European și prim-vicepreședintele Frans Timmermans, Comisia Europeană a impus o cursă rapidă a decarbonizării în UE. Noile direcții afectează însă puternic statele membre care, precum România, au proiecte energetice bazate pe cărbune, gaze și nuclear. Dacă proiectele pe gaze și nuclear sunt excluse din așa-numita taxonomie, atunci ele vor fi extrem de greu de finanțat. Odată ce fondurile europene vor fi inaccesibile pentru aceste proiecte, și băncile comerciale sau de investiții vor deveni extrem de reticente în finanțare lor.