Sindicaliștii avertizează că urmează, indiscutabil, ajustarea salarizării în sectorul public în 2025 / Cheltuielile trebuie să se reducă de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB până în 2031 / Urmează a treia lege a salarizării din ultimii 15 ani

Ajustarea salarizării în sectorul public care urmează, indiscutabil, în 2025, trebuie să înceapă de la (minimum) 9,3% din PIB, la 8,9% din PIB, şi apoi, în 2031, la 8,3% din PIB, este concluzia principală a studiului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”, realizat de Blocul Național Sindical (BNS), transmite Agerpres.

Potrivit studiului BNS, realizat şi prezentat de Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi de Laura Braşoveanu, profesor universitar la ASE Bucureşti, România pregăteşte a treia Lege-Cadru pentru salarizarea în sectorul public, în ultimii 15 ani.

„Primele două fie nu au fost implementate, fie au fost distorsionate semnificativ (peste 50 de modificări prin legi, ordonanţe de urgenţă, decizii ale Curţii Constituţionale), care ne-au condus într-o situaţie de nesustenabilitate şi lipsă de echitate”, relevă studiul.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Specialiştii susţin că această nouă lege va avea probleme semnificative din cauza inconsistenţei bazelor de date, pentru că nu există baze de date complete şi clarificatoare şi că proiectul actual de lege se construieşte fără a avea fundamentul unor baze de date ,”reale”, care să cuprindă salarii de bază, adaosuri şi sporuri.

Pe veniturile bugetare, prezentate în text, analiza arată că, din fiecare 10 lei venituri: (aproape) un leu merge spre dobânzi; doi lei se îndreaptă spre investiţii şi dezvoltare economică; trei lei reprezintă salarizarea sectorului public; patru lei reprezintă în principal pensii. Din cei zece lei, opt reprezintă cheltuieli ,”fixe”, “inelastice” şi astfel pentru dezvoltarea economiei rămâne din ce în ce mai puţin.

“Creşterea economică generată de majorarea cheltuielilor publice (în principal salarii şi pensii) pare că şi-a epuizat potenţialul, care poate fi reîntregit printr-o administraţie fiscală eficientă”, se mai arată în lucrarea BNS. Teoretic, bani ar exista pentru o ajustare mai lină (golul de TVA), “doar că rămân în alte buzunare”, se scrie în document.

Conform acestuia, creşterea nominală a salariilor ar putea exista totuşi în 2025, dar la limita ratei inflaţiei. În 2024, ritmul de creştere al salariilor a fost mai mult decât dublu decât creşterea economică. Nominal, creşterea economică va fi de aproximativ 10%, iar cheltuielile de personal în primele 10 luni au înregistrat un plus de peste 23%.

Cu toate acestea, inechităţile persistă. Zeci de mii de profesori şi medici sunt înregistraţi cu salarii de bază mai mici decât prevede legea. În plus, sunt mii de salariaţi în sectorul public, care câştigă mai mult decât Preşedintele României.

Studiul remarcă faptul că numărul de posturi bugetare ocupate este la maximul ultimilor 15 ani (mai mult decât oricând după 2011). Câştigul salarial mediu brut din sectorul public a fost permanent şi consistent în ultimii 10 ani, peste câştigul salarial mediu din sectorul privat, ceea ce a dus la o presiune pe piaţa muncii.

În concluzie, salarizarea actuală a sectorului public în România este nesustenabilă (“Factura salarială e prea mare faţă de ce România îşi permite”). Totodată, este inechitabilă (salarii de bază mai mari decât se dorea, salarii mai mici decât prevedea legea).

Administraţia publică locală are venituri în principal din cauza sporurilor mai mari şi cu 40% decât în ministere, precizează documentul care citează Banca Mondială.

Sporurile acordate în sistemul bugetar sunt numeroase, peste 140, din care 24 foarte frecvente, în condiţiile în care Danemarca are numai cinci tipuri de sporuri (spor de calificare; indemnizaţie funcţională; plată unică – one-off payment; bonus de performanţă; indemnizaţie de disponibilitate/obligaţie. România, care alocă 26,3% din total cheltuieli pentru salarii publice, are un deficit bugetar spre 9%, iar Danemarca, care alocă 30,1% din cheltuieli pentru salarii publice, are excedent bugetar de 3,3%. Pe medie, ţările UE alocă 20,7%.

Blocul Naţional Sindical a lansat joi studiul “Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”. Reforma salarizării, introdusă în PNRR ca obiectiv strategic, urmăreşte să elimine discrepanţele salariale, să restabilească ierarhiile funcţiilor şi să asigure o politică salarială echitabilă şi sustenabilă, conform BNS.