Poşta Română este în colaps prin managementul defectuos pe care îl aplică directorul general, Valentin Ştefan, desfiinţând structuri poştale în fiecare lună, a declarat vineri Florin Ghiorgiu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), în cadrul unei conferinţe de presă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Mă bucur şi mulţumesc adunării generale a acţionarilor Poştei Române pentru că nu a dat curs să emită hotărâri prin care să aprobe planul de restructurare propus pe ordinea de zi în luna aprilie, pe 7 aprilie 2025 şi, mai nou, pe 31 iulie 2025. Lună de lună, consiliul de administraţie şi directorul general propun către AGA desfiinţare de structuri poştale şi scoaterea lor din evidenţa ONRC-ului (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, n.r). Toate acestea au fost respinse până acum, dar aceste lucruri se întâmplă lună de lună, emit decizii. În materialul pe care vi l-am prezent există ultima adresă a directorului general prin care din structura poştală sunt scoase în continuare şi închise subunităţi poştale”, a menţionat Florin Ghiorgiu, relatează Agerpres.
Totodată, el a subliniat că un factor poştal în zona rurală deserveşte 4 – 6 localităţi.
„În zona rurală sunt colegi de-ai noştri factori poştali care deservesc 4, 5, 6 localităţi. Efectiv, oamenii aceia nu au cum să-şi desfăşoare activitatea. Încet, încet au început şi în oraşe aceleaşi probleme. Se închid oficii poştale, iar în momentul în care dispari de pe piaţă, concurenţa îţi ia locul. Sunt şi efecte ale managementului defectuos. Zilele acestea se închid depozitele regionale din Ploieşti, urmează Constanţa şi altele. În momentul în care aceste depozite se închid, Poşta va intra într-un colaps. De ce? Acolo, în aceste depozite, sunt achiziţii centralizate pentru imprimante, tipizate şi tot felul de bunuri ale Poştei care sunt necesare în fluxul tehnologic. În momentul în care nu vor mai exista, degeaba intru într-un oficiu poştal. Când vreau să fac o prestaţie, salariatul de acolo îmi spune: „Ne pare rău, dar nu avem hârtie sau nu avem toner sau nu funcţionează nu ştiu ce. Asta înseamnă sabotaj din interior, la cel mai înalt nivel al managementului”, a mai spus sindicalistul.
Într-o conversaţie telefonică, după conferinţa de presă, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Valentin Ştefan, a explicat jurnaliştilor că desfiinţarea structurilor poştale la care s-a referit reprezentantul sindicatului reprezintă de fapt „proceduri recurente de înfiinţare şi desfiinţare de puncte de lucru”.
„Cred că se referă la procedurile noastre recurente de înfiinţare şi desfiinţare de puncte de lucru. Este o chestie naturală, care s-a făcut întotdeauna în Poştă şi se face şi acum. Şi vă dau câteva exemple. În clipa în care noi avem un spaţiu închiriat, iar acel contract a expirat sau proprietarul acelui spaţiu unde noi avem un oficiul poştal nu mai vrea să continue cu Poşta, noi ne relocăm activitatea de la acea adresă la o altă adresă. Pentru a face acest lucru şi a putea înregistra acel punct de lucru la Registrul Comerţului, suntem obligaţi să cerem acordul adunării generale. Dacă adunarea generală nu ne-ar da acest acord, Poşta funcţionează ilegal, că nu puteam înregistra acel punct de lucru. Asta este singura procedură. Şi într-adevăr, de-a lungul anilor, sindicatul a spălat pe creier miniştri şi i-a speriat spunând că aceste modificări înseamnă distrugerea Poştei. Dacă Adunarea Generală a Acţionarilor tinde să creadă sindicatul şi lasă compania să funcţioneze nelegal, nu este problema noastră. Noi ne facem datoria cu ce instrumente avem. Dar, de principiu, acesta este procesul”, a explicat Valentin Ştefan.
Potrivit acestuia, atunci când un oficiu poştal îşi schimbă adresa este nevoie de un acord legal pentru a se putea înregistra la Registrul Comerţului.
„În mod constant, când trebuie să părăsim o adresă şi să mergem în altă parte, atunci cerem un acord legal ca să putem să ne înregistrăm la Registrul Comerţului. Vă mai dau un exemplu. În mediul rural avem aşa-zisele agenţii, care sunt în sistem semi-franciză, la oameni acasă – şi Poşta figurează ca punct de lucru în comuna respectivă, la adresa omului. Dacă acea persoană se pensionează sau pur şi simplu îşi dă demisia, noi suntem obligaţi să ne mutăm punctul de activitate de la adresa fostului salariat, la o altă locaţie. Noi am redus numărul de personal, dar nu am redus prezenţa. Mai mult, în 2023 a fost primul an din istoria Poştei în care am avut prezenţă în toate UAT-urile (Unităţi Administrativ Teritoriale, n.r.) din România.”, a adăugat directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română.
Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) a organizat vineri o conferinţă de presă despre „situaţia actuală a activităţii Poştei Române şi abuzurile comise de actualul management al companiei”. Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România este afiliat Blocul Naţional Sindical (BNS).