Inflaţia anuală a Turciei ar urma să coboare brusc la 66,8% în decembrie, datorită unui efect de bază favorabil, dar să încetinească doar la 43,2% până la sfârşitul anului 2023, a arătat miercuri un sondaj realizat de Reuters, în timp ce creşterea preţurilor lunare va rămâne ridicată, transmite Reuters, citat de News.ro.
Prognoza de la sfârşitul anului 2023 este aproape de două ori mai mare decât cea a guvernului şi ridică perspectiva unor tensiuni continue legate de costul vieţii, în timp ce turcii vor vota anul viitor în alegeri prezidenţiale şi parlamentare strânse.
Inflaţia a atins în octombrie un vârf aflat în jurul valorii de 85,5%, un maxim din ultimii 24 de ani, după ce s-a intensificat timp de 17 luni, în principal din cauza politicii monetare neortodoxe a preşedintelui Tayyip Erdogan şi a crizei valutare care a rezultat anul trecut.
Inflaţia a încetinit uşor în noiembrie, iar declinul este de aşteptat să devină mai pronunţat în decembrie şi în primul trimestru al anului, când creşterea preţurilor în aceeaşi perioadă a anului trecut înseamnă o uşurare pentru calculul anual al inflaţiei din acest an.
În sondajul Reuters în rândul a 12 economişti, estimarea mediană a inflaţiei anuale în decembrie a fost de 66,8%.
Prognozele au variat între 64,60% şi 69,1%, în mare măsură fiind în conformitate cu prognoza guvernului, de 65%.
Preţurile continuă să crească puternic de la lună la lună, estimarea mediană fiind de 2,7%, într-un interval larg de 1,40% şi 4,10%.
Direcţia preţurilor automobilelor şi alimentelor ar putea crea incertitudine cu privire la inflaţia din decembrie, din cauza modificărilor aduse la sfârşitul lunii noiembrie categoriilor de taxe speciale pentru vehicule, a declarat Deniz Cicek, economist la QNB Finansbank.
”Preţurile carburanţilor au scăzut în paralel cu preţurile petrolului în această lună (în timp ce preţurile energiei electrice şi gazelor naturale au fost stabile… Ne aşteptăm ca grupul energetic să reducă inflaţia generală în decembrie”, a spus Cicek.
În ciuda creşterii preţurilor, banca centrală şi-a redus dobânda de politică monetară cu 5 puncte procentuale, începând cu august, până la 9%, invocând o încetinire economică.
Relaxarea a făcut parte din programul economic al lui Erdogan, care acordă prioritate exporturilor, producţiei, investiţiilor şi ocupării forţei de muncă.
Lira turcească a scăzut cu 44% faţă de dolar în 2021, cea mai mare parte în timpul crizei valutare din decembrie, declanşată de reducerile dobânzilor de anul trecut.
Moneda a scăzut cu încă 30% în acest an, până la minimele istorice, dar s-a menţinut în mare parte stabilă în ultimele două luni.
Ankara spune că programul va ajuta la transformarea deficitelor cronice de cont curent ale Turciei într-un excedent, ceea ce spune că va duce la o încetinire durabilă a inflaţiei.
Cu toate acestea, economiştii văd că inflaţia va încetini doar la 43,2% până la sfârşitul anului 2023, potrivit estimării medii a opt economişti din sondajul Reuters, previziunile variind între 33% şi 48%.
Ankara prognozează o inflaţie de 24,9% până la sfârşitul anului 2023, conform previziunilor economice pe termen mediu, şi nu se aşteaptă la un excedent de cont curent în cel puţin următorii trei ani.