Șosele mai sigure: CNAIR montează radare fixe și sisteme de monitorizare a circulației pe cele trei autostrăzi care pornesc din București și pe DN 1 București – Ploiești

Radar IGPR

Compania de Drumuri va monta un sistem inteligent pentru monitorizarea circulației pe autostrăzile care pornesc din București precum și pe DN 1 București – Ploiești, sistemul ITS (Intelligent Transport Systems) având și funcția de măsurare a vitezei-radar.

Obiectivul principal al proiectului de aproximativ 110 milioane de lei finanțat din fonduri europene este creșterea siguranței rutiere pe aceste patru rute, printre cele mai aglomerate din țară și cu numeroase accidente.

Implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua transeuropeană de autostrăzi este prevăzută în Directiva Europeană 40/2010 transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului 7/2012, practic toate autostrăzile construite după 2012 trebuie să fie „echipate” cu aceste sisteme.

Pentru implementarea sistemului de monitorizare și informare pe A1 București – Pitești, pe A2 Autostrada Soarelui, A3 București – Ploiești și pe DN 1 București – Ploiești, Ministerul Transporturilor a trimis Executivului spre aprobare indicatorii tehnico-economici ai Proiectului de Hotărâre de Guvern. Potrivit actului normativ, principalele funcții ale sistemului ITS care se va monta pe cele 4 șosele sunt: controlul limitelor de viteză, informare în timp real privind condițiile de circulație și accidente, monitorizare și control pentru greutatea camioanelor, monitorizarea și securizarea infrastructurii rutiere.

„Datorită perioadelor diferite de proiectare și construcție, segmentele de autostradă care pornesc din București precum: A1 București – Pitești; A2 București – Cernavodă; A3 București – Ploiești, au o dotare total diferită față de setul minim de servicii I.T.S. prevăzut de cadrul legislativ european (fie nu au implementat ITS, fie au parțial instalate sisteme ITS mai vechi, neconforme sau cu durată de viată expirată). Pe aceste sectoare, a căror lungime însumată reprezintă circa o treime din lungimea autostrăzilor în operare din România, este necesară dotarea cu sisteme ITS, fiind segmente de plecare din București ale autostrăzilor A1, A2, A3 și DN1. Proiectul ”Sistem de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație pentru Autostrada A1 București – Pitești, Autostrada A2 București – Cernavodă, Autostrada A3 București – Ploiești, DN 1 București – Ploiești” dotează aceste sectoare cu infrastructură ITS, uniform cu întreaga rețea națională de autostrăzi. Aceste trei sectoare de autostrada, precum și sectorul de drum național vor fi integrate într-un Centru nou de Monitorizare și Informare din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București”, arată proiectul de Hotărâre de Guvern.

Beneficiile economice constau în: reducerea costurilor de administrare a rețelei de infrastructura, reducerea pagubelor materiale rezultate din accidentele rutiere, economie de carburant și a costurilor de întreținere a vehiculelor ca urmare a reducerii timpului parcurs, creșterea mobilității populației, accesul rapid al mijloacelor de intervenție pentru situații excepționale, precum salvare, poliție, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, reducerea poluării prin scăderea emisiilor poluante, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere și a managementului integrat al traficului pe coridoare, mai notează Ministerul Transporturilor.

Până în 2009, Ministerul de Interne monitoriza circulația și prin intermediul unor radare fixe, dar administrate cu firme private care încasau o mare parte din cuantumul amenzilor. Totodată, pe DN 1 București – Ploiești – Sinaia a fost funcțional un sistem cu șase radare fixe deținut de IGPR.

Și în PNRR sunt prevăzute mai multe proiecte de investiții atât în infrastructura de transport cât și în echipamente pentru creșterea siguranței rutiere, conform obiectivului de reducere a numărului de accidente rutiere cu 25% până în 2026.

Sursa Foto : Poliția Română

Comentarii

  1. Alo… CNAIR !!!
    “Șosele mai sigure” înseamnă în primul rand licitații corecte care sa fie trecute în contracte corespunzătoare cu clauze, cu răspundere contractuala pentru toți contractantii și subcontractantii,
    garanții în caz de esec, studii de fezabilitate îndeplinite la timp, despăgubirea corespunzătoare cu prețul corect și drumuri de acees a proprietariilor/fermierilor pe terenurile pe care ii afectează tronsoanele de noi căi rutiere, folosirea potrivita de roca vulcanica pentru compactarea terasamentului (nu pufuleți din orice piatra din cariera sau balastiera “nepoților”, că de… este la fel de bună), conceperea de sisteme corespunzătoare pentru drenarea a apei pluviale în zonele problematice încă de la studiul de fezabilitate (nu vedeți și voi ce denivelări sunt pe tronoanle de autostrăzi? …este la mintea cocosului), căi de acces pentru traversarea animalelor sălbatice, gard corespunzător și sigur pentru împiedicarea animalelor să urce pe carosabil (mergeți pana în Ungaria sau Austria ca să vedeți cum se montează sau măcar cum arată ), specificații tehnice aprofundate pe fiecare material si execuție , NU alegerea celui mai mic preț, astfalt de calitate (cu compoziție corecta de emulsie astfaltica) nu toate mizeriile diluate cu apa de la toate combinațiile voastre, marcaje trasate cu vopsea care sa dureze în timp și la intemperii, matinela de protecție pentru impact (renunțați la protecțiile metalice !!! omoară și mai mulți oamenii ), panouri fonice de calitate pentru zonele urbane (nu placi de plastic cu imprimeuri cu păsărele).
    Toate acestea adunate și executate corespunzător fac ca șoselele țării noastre sa fie mai sigure. Faptul că montați niște radare și camere de supraveghere video aduc un plus toate acestor elemente ca să ne simțim mai siguranță, DAR nu înseamnă că vom fi mai siguri.

    Ar fi frumos dacă aceste rânduri ar ajunge acolo unde ar trebui sa ajungă, sa se aplice și în următorii ani și chiar sa ne putem bucura de aceasta siguranță de a călători pe șoselele patriei.
    Cu respect, RR.

  2. Despre ce șosele mai sigure vorbim? Când iei bolovan pe banda 2 a autostrăzii și intră peste tine sa vezi siguranță! Cine plătește? Tot noi, păcat….poate o data și cu viața….

  3. Ce amuza cel mai tare e faptul că CNAIR,sau cum s-o mai numi ptr aceasta treabă,care nu e așa de urgență a știut să acceseze fonduri europene,dar ptr tronsonul Comarnic Brașov,nu se poate de 32 de ani DE DEMOCRAȚIE PROST INTELEASA.POLITICIENII NOSTRII SUNT IN CONTINUARE 99% PTR EI,1% PTR TARA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.