Sursa foto: de-a arhitectura/ facebook
“E mare decalaj între școală și nevoile pieței”. “Copiii vin din clasă cu materie învățată, dar nu o știu aplica”. “Elevii nu pricep la ce sunt bune conceptele din cărți în viața reală, deși fără unele dintre ele nu prea poți înțelege pe ce lume trăiești”; “au învățat comentarii, dar nu au noțiuni elementare care să îi ajute să se descurce în viață”. De câte ori nu ați auzit astfel de fraze / plângeri printre părinți sau experți în educație ori chiar de la angajatori? Avem cu siguranță mare nevoie de școală, dar educația nu pare punctul nostru forte și nici prioritate prin vreo strategie guvernamentală, iar prin topurile internaționale nu stăm prea bine la acest capitol vital pentru evoluția unei țări. Pe de altă parte, există în această perioadă o multitudine de inițiative prin care companiile, ONG-urile sau angajații de companii transformați în voluntari s-au apropiat de școală și de copii, pentru a propune o ofertă care nu se găsește încă în sălile de clasă. Pentru unii, Educația e domeniu de business, pentru alții e voluntariat sau bază de ONG – i-am întrebat pe câțiva antreprenori sau voluntari cu preocupări pentru educație ce consideră că lipsește azi în domeniu și în ce fel pot completa din lipsuri mediul privat sau programele lansate de asociații și voluntari. Cu convingerea că avem nevoie de școală, de 1 iunie, despre Educație:
Din sala de clasă, deschisă spre Tech
Anca Păușan e de profesie învăţătoare, dar o învățătoare pe care o cunosc și programatorii din Cluj – la un moment dat, printre activitățile din CV-ul ei a ajuns și postura de coordonator de programe la Simplon, organizaţie care susţine cursuri de programare pentru copii. Despre necesitatea conexiunii școală – viață vorbește și ea, cu accent pe un aspect despre care se discută tot mai mult la nivel mondial: ecologie. Un alt aspect fundamental pentru educarea noii generații, tocmai generația digitală, ține de Tehnologie. Asta însemnând ceva mai mult decât social media și jocuri pe telefon. „Cred că din educația copiilor lipsește educația ecologică, aplicabilitatea noțiunilor învățate la școală în viața reală, munca fizică într-o comunitate și folosirea tehnologiei corect. Adică ei ar trebui să învețe să fie nu doar consumatori, ci și creatori. ONG-urile ar putea oferi programe de mentorat, începând cu copiii mai mici. Să fie un adevărat grup adulți-copii care să muncească pentru comunitate. Se pot face activități ecologice, nu doar de ziua Pământului și evenimente de genul acesta. Și nu doar strângere de gunoaie, ci se pot gândi activități mai complexe. Se pot organiza activități de weekend, în care copiii să își aplice cunoștințele, dar și cursuri de IT gratuite”, exemplifică Anca.
De lângă planșetele arhitecților, desenatori de orașe
Simona Or-Munteanu e arhitect și mămică. Arhitect care merge la școală (mai mult online, în această perioadă). Simona e unul dintre cei care s-au implicat în programul De-a Arhitectura, în cadrul căruia peste 100 de arhitecţi voluntari merg în şcoli ori îi aduc pe elevi la ateliere de joacă și lucru pentru a învăța elemente accesibile vârstei lor, care îi educă despre oraș, urbanism, construcții. „Aș zice că din educația din România, în special în școlile de stat, lipsește aplicația practică, adică învățarea prin experimentare”, spune și Simona. „Aici mă refer la legătura între teorie și aplicarea conceptelor învățate în viața de zi cu zi, regăsirea în natură a acestor concepte, folosind toate percepțiile, în spațiu”, spune Simona. Mediul privat și ONG-urile se pot implica în procesul de educație tocmai prin activități care să suplinească aceste lipsuri. „Ar merita să fie introduse materii artistice și practice ca opționale în curricula școlară. Companiile și asociațiile se pot implica în organizarea de ateliere extrașcolare și să ajute și mediile defavorizate, unde accesul nu e facil deloc. Asta facem și noi, la De-a arhitectura, pe bază de voluntariat sau în format de club. Pe lângă asta, se pot oferi training-uri profesorilor și mentorilor, care pot astfel să aibă un spectru cât mai larg de pregătire”, spune arhitecta.
Din birourile unei afaceri în Tehnologie, pentru școli și grădinițe
Evelina Necula, cofondator Kinderpedia, e unul dintre antreprenorii care s-au lansat cu afacerea în domeniul Educației, cu o soluție de comunicare și management. Aceasta promite să ajute staff-ul școlilor și grădinițelor să economisească din timpul administrativ și să își concentreze eforturile către actul educațional. Cu o afacere în spate, Evelina vorbește despre oportunități în acest sector, nu de lipsuri. „Educația poate progresa enorm și își poate maximiza impactul în societate, cu ajutorul tehnologiei”, crede fondatoarea de business în domeniu. „Pe de-o parte, prin metode moderne și interactive de predare / învățare, adică printr-un conținut bogat, relevant, pe care elevii să îl poată ancora cu ușurință în realitate, feedback prompt și personalizat pentru fiecare copil, printr-o evaluare obiectivă și monitorizare permanentă a progresului școlar. Pe de altă parte, școala se poate apropia mai mult de familie și de comunitate prin metode actuale de comunicare. Astfel, părinții devin un partener în educația copiilor lor și le pot sprijini parcursul școlar în momentele cele mai importante”, crede antreprenoarea. Școala viitorului are un management integrat, cu ajutorul tehnologiei, mai spune Necula. Mai precis, prin tehnologie se pot gestiona activitățile de planificare, urmărire, raportare, management financiar, care i-ar elibera pe profesori de partea birocratică a meseriei.
Cât despre contribuția din mediul de afaceri și social, fondatoarea soluției Tech crede că antreprenoriatul social și ONG-urile pot aduce foarte multă valoare educației, prin soluțiile și produsele dezvoltate. Dar și prin formarea profesorilor și chiar prin crearea unei comunități – de dascăli inovatori, experți în educație, lideri de opinie, reprezentanți ai mediului academic. Aceasta vine și cu un exemplu pliat pe tema momentului în Educație – școala online, într-o perioadă de pandemie, în care elevii, profesorii și părinții s-au văzut nevoiți să facă școală altfel. „În urmă cu un an, când școlile s-au închis, Kinderpedia a lansat, în numai 5 zile, un modul de predare video la distanță, prin integrarea aplicației Zoom și lansarea ei direct din orar. La scurt timp, am venit în sprijinul profesorilor și al elevilor cu modulul de teme cu corectare direct în aplicație”, spune Necula.
Din clubul de programare pentru „nativii digitali”
Cartea Daliei este o ogranizație non-profit care organizează cursuri de programare online gratuite, susținute de mentori profesioniști din companii de IT. Asociația a dus astfel de programe în școli din orașe și sate, în medii defavorizate și face cursuri de IT inclusiv pentru elevi nevăzători.
„Credem că din pregătirea copiilor lipsește componenta de educație digitală”, sintetizează Răzvan Petri, asistent manager la Cartea Daliei. „În timp ce lumea din jur se tehnologizează și digitalizează rapid, educația copiilor din ziua de azi se axează prea puțin pe dezvoltarea abilităților necesare pentru o astfel de lume. Credem că acest lucru nu este în avantajul viitorilor adulți, care vor trebui să se descurce într-o economie digitală și competitivă. Trebuie să ne gândim ce loc de muncă nu necesită astăzi măcar competențe digitale de bază și apoi să ne imaginăm cum va fi peste 5, 10 sau 15 ani. Singurul mod în care îi putem pregăti pe cei mici pentru succes este să le oferim șansa de a-și dezvolta abilități digitale înainte de a intra pe piața muncii”, subliniază Răzvan. Acesta arată că mediul privat se poate implica în educația copiilor prin acțiuni de voluntariat. „Specialiștii din domeniul IT pot să predea gratuit noțiuni de programare, utilizând platforme dedicate copiilor. Un astfel de exemplu este și programul Code Hero, derulat de asociația noastră. Mediul privat are foarte multe resurse și cunoștinte și cel mai bun lucru pe care îl poate face este să transfere din aceste resurse și cunoștințe către școli și copii. O strânsă colaborare între mediul privat/ONG și școli înseamnă un viitor mai bun nu numai pentru elevi, dar și pentru companiile care vor avea angajați mai bine pregătiți și, în timp, pentru întreaga comunitate, ai cărei membri vor deprinde de abilități vitale pentru o lume digitală”, conchide Răzvan Petri.
Din locul de meșterit
Bianca Balea e doctor în Sociologie și a fost preocupată mulți ani de impactul tehnologiei în viața copiilor. Nu cu multe luni înainte de izbucnirea pandemiei, Bianca s-a lansat în antreprenoriat, deschizând un „makerplace” în Cluj-Napoca, un loc în care copiii să fie încurajați spre activități STEAM. Mai pe scurt: să meșterească și să creeze. Referitor la lipsurile din sistemul de educație, tânăra antreprenoare și mămică consideră că, cel puțin în ciclul primar si gimnazial, învățarea îl are încă în centru pe educator, nu pe copil. „Ce vrea educatorul să predea? Despre ce vrea să vorbească? Ce spune curicula? Despre asta e vorba. Iar apoi copiii sunt măsurați și etichetați, formal și informal, de adulți și de colegi. Copiii nu au parte de experiențe de învățare reale. În care să își pună întrebări, să experimenteze, să încerce să vină cu propriile soluții, să greșească, să refacă, să fie în competiție cu ei înșiși, să își descopere pasiunile. Și, odată descoperite, să le aprofundeze. În continuare, din păcate, educația rămâne despre evaluări, performață, competiție”, spune fondatoarea MakerKid.
Pe de altă parte, au început să apară și la noi tot mai multe oferte de activități extrașcolare. „Sunt foarte multe ONG-uri care se implică în proiecte de mare valoare pentru copiii care beneficiază de ele. De cele mai multe ori, programele se adresează copiilor din medii defavorizate, care sunt uitați, lăsați în spate de sistemul educațional care performează doar pentru copiii care la rândul lor performează. Cât despre mediul privat, cred că acesta ar ajuta cel mai mult la formarea cadrelor didactice și organizare. Să transmită know-how-ul în materie de management și practici educaționale. Să arate ce funcționează pentru ei și cum poate fi translatat asta în sistemul educațional de stat, astfel încât educația de calitate, centrată pe copil, să ajungă la cât mai mulți copii”, consideră Bianca Balea.
La Mulți Ani (educați)!