Agenția de rating Standard & Poor’s a menținut vineri rating-ul României la BBB-/A-3 cu perspectivă stabilă, pe motiv că, în ciuda incertitudinii politice sporite în urma demiterii recente a guvernului la moțiune, PNRR recent aprobat și procedura de deficit excesiv vor duce la o disciplină fiscală suficientă pentru a depăși luptele partizane și pentru a realiza consolidarea bugetară în următorii doi ani.
Agenția afirmă că demiterea guvernului Florin Cîțu în data de 5 octombrie 2021, după o moțiune în Parlament, a lăsat România fără un guvern în plină creștere a numărului de cazuri COVID-19 și în timpul unei consolidări fiscale atât de necesare.
Deși incertitudinea politică persistentă ar putea accentua riscurile fiscale pe termen mediu, agenția se așteaptă ca procedura în curs de deficit excesiv va impune o consolidare bugetară suficientă pentru a stabiliza datoria publică netă sub 50% din PIB până în 2024.
În opinia S&P, riscurile generate de deficitele gemene încă ridicate ale României sunt atenuate de perspectiva absorbției considerabile a fondurilor UE, de un program de reformă asumat prin PNRR și de perspectivele puternice de creștere economică.
Perspectiva stabilă reflectă așteptările agenției că soldurile fiscale ale României se vor îmbunătăți în următorii doi ani.
S&P se așteaptă ca creșterea economică a României să ajungă la 7% în 2021 și în medie la 4,6% în perioada 2022-2023, pe măsură ce investițiile susțin activitatea pe fondul creșterii consumului. Agenția a prognozat că deficitul fiscal se va situa la 7% din PIB în 2021, neschimbat față de așteptările anterioare și care va duce la o datorie publică generală aproape de 50% din PIB până la sfârșitul anului.
Riscuri la adresa rating-ului
S&P afirmă că ar putea reduce ratingul dacă eforturile României de a-și reechilibra bugetul deraiază din cauza blocajului politic persistent, punând în pericol consolidarea finanțelor sale fiscale și agravând deficitele externe ale României. Totodată, un risc este finanțarea celor două deficite ale României din fluxuri străine care creează datorii, ceea ce semnalează incapacitatea de a absorbi sursele de finanțare ale UE și de a restabili fluxurile de investiții străine directe (ISD).