Strategia Farm to Fork, votată de Parlamentul European. Ce impact ar putea avea noile reguli din agricultură asupra României

G4Media oct. 20, 2021 0 comentarii
parlamentul european strasbourg plenara

Raportul Parlamentului European pe tema strategiei Farm to Fork, care prevede în esență reducerea chimicalelor în agricultură și creșterea suprafețelor de terenuri cultivate ecologic, a trecut, marți seara, de votul Parlamentului European.

Raportul a primit 452 de voturi pentru, 170 împotrivă și 76 de abțineri. Urmează propunerea Comisiei Europene, care va trebuie din nou armonizată cu poziția Consiliului Europeean (statele membre) și a Parlamentului.

Comisarul european pentru agricultură și sănătate, Stella Kyriakides, a declarat, la dezbaterile de luni seara, că ”în următoarele luni sper să facem o propunere pentru reducerea pesticidelor chimice și înlocuirea lor cu cele biologice” și că ”evaluările de impact vor fi deschise până la sfârșitul acestei luni”.

Cele mai importante obiective propuse de Parlament în cadrul strategiei Farm to Fork:

  • Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre. România utilizează în prezent în medie 700 de grame de pesticide la hectar, adică foarte puțin în comparație cu Olanda, care folosește 7 kg de pesticide. Media UE ar fi undeva la 2, 4 kg pesticide la hectar.
  • Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50%  (antibiotice) tot până în 2030. Și aici România se plasează sub media europeană.
  • Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.

Europarlamentarii români atrag atenția că este nevoie de studii de impact înainte ca Bruxelles-ul să impună statelor membre noile reguli în agricultură.

Ce impact vor avea însă toate aceste reguli asupra României?

Europarlamentarul liberal, Daniel Buda (PPE), a declarat în intervenția sa în cadrul dezbaterilor, că ”solicită în mod expres studii de impact înainte de luarea oricăror decizii privind sectorul agricol”.

Buda a mai spus că strategia Farm to Fork reprezintă un concept care ”frământă sectorul agricol pe bună dreptate” și a susținut că un fermier din România care a părăsit domeniul IT pentru agricultură acum zece ani i-ar fi spus că a decis să se oprească deoarece ”nu știe la ce să se aștepte de la cei de la Bruxelles care trăiesc în bula lor”.

Europarlamentarul PNL a precizat că ”este necesar să transmitem un mesaj clar că suntem responsabili, că vor putea produce alimente de calitate la prețuri accesibile pentru consumator”.

Măsurile care vor fi propuse în cele din urmă de Comisie vor veni la pachet cu finanțare europeană. România ar urma să primească 21 de miliarde de euro în următorii șapte ani, din care 5 miliarde sunt destinate măsurilor de mediu (eco-scheme). Pentru a putea fi accesate aceste fonduri, vor trebui aplicate măsurile din strategia Farm to Fork.

Europarlamentarul USR PLUS, Alin Mituța (grupul Renew Europe) a declarat pentru G4Media.ro că vede în strategie o oportunitate pentru micii fermieri români.

”Strategia Farm to fork a Comisiei Europene o văd ca pe o oportunitate pentru mai multe lucuri: pentru a avea alimente mai bune, mai sănătoase. Ce-i mai important este că dă posibilitatea fermierilor mici și medii care practică genul ăsta de agricultură ecologică să intre pe piață și să producă alimente cu valoare adăugată mai mare”, a mai spus Mituța.

El a precizat că România are aproape 4 milioane de mici fermieri, care nu sunt integrați și produc pentru uzul propriu. ”Dar ar putea să producă și să câștige ceva bani”, precizează europarlamentarul USR PLUS.

Și Mituța susține însă că este nevoie de studii de impact, deoarece nu se știe dacă țintele stabilite de Parlament sunt și fezabile.

El a spus că problema unei eventuale creșteri a prețurilor ar putea fi rezolvată prin măsuri fiscale, cum ar fi reduceri de TVA la alimentele sănătoase.

”Dacă reduci TVA, nu crește prețul. Poți să crești TVA-ul la produsele super procesate. 70% din emisii vin din creșterea animalelor. Sistemul de semaforizare aplicat producselor marchează conținutul alimentar”, a adăugat europarlamentarul USR PLUS.

Printre cei mai rezervați europarlamentari români în ce privește viabilitatea strategiei se numără europarlamentarul PSD, Carmen Avram.

Ea susține că reducerea utilizării de pesticide, fertilizatori chimici și antibiotice precum și creșterea suprafețelor de teren cultivate bio ar trebui aplicate individual, fiecare țară să-și stabilească propriile cote astfel încât UE să atingă în final obiectivele de 50%.

Și Avram susține că este nevoie de studii înainte de declanșa ”revoluția” din agricultură.

”Revoluția verde e necesară, dar până să o pui în aplicare ai nevoie de cercetare în domeniu, care să-ți dea alternative la ceea ce se folosește azi pe terenul agricol”, susține Avram.

”Fermierul român pur și simplu nu are apa necesară pentru o cultură organică de dimensiuni mari. Nu există o piață, avem 3, 2% cultură organică. Toți producătorii se plâng că nu au piață, pentru că în sondaje românul spune că da, vrea agricultură ecologică, dar cumpără ce-și permite.

România nu are cum să ajungă la 25% organic până în 2030. S-ar putea ca și Austria să aibă probleme. În paralel cu revoluția organică îți trebuie o campanie de susținere a fermierului la nivel de stat, de bănci”, mai spune europarlamentarul PSD.

Corespondență de la Strasbourg

 

Sursa Foto: Parlamentul European/ site oficial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *