Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030: Proiecte de 617 de milioane de euro prin PNRR și POT/ Guvernul va introduce un sistem automat pentru amenzi cu 300 de radare și 500 de camere video, dar și un rating de siguranță pentru șosele

DN 2 accident Ialomiţa

Ministerul Transporturilor a finalizat și publicat „Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030” un plan de investiții și măsuri pentru reducerea numărului persoanelor decedate/rănite grav cu 50% până în 2030. Strategia de Siguranță Rutieră era așteptată încă din vara anului trecut, conform termenelor anunțate anterior, ministrul Transporturilor fiind și Președintele Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR), activitatea CISR fiind în coordonarea premierului.

Documentul expus în 36 de pagini cuprinde situația actuală a infrastructurii de transport din România, cauzele principale care duc la producerea accidentelor rutiere, investițiile propuse pentru proiecte de siguranță rutieră inclusiv pasaje și măsuri pentru „întărirea” legislației, „sistem automat pentru detectarea, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere” și un rating/clasificare a drumurilor în funcție de nivelul de siguranță.

„Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 – s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, a ceea ce înseamnă „sistemul sigur”. Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea ”sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli, și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. De exemplu, o construcție optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor. Împreună, acestea ar trebui să onoreze niveluri de protecție, care asigură că, în cazul în care un element eșuează, un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară, și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței”. (Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)

Principalele măsuri și investiții

„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”.

PASAJE

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro. Din cele peste 600 de milioane euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București – Ploiești – Brașov: „Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale: „Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.

RADARE ȘI CAMERE VIDEO 

Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:

1.000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12.600 euro

300 radare mobile x 12.850 euro = 3,85 milioane euro

500 de camere video x 62.500 = 31,25 milioane euro. Aceste camere video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

„Rating” de siguranță pentru drumuri 

Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

– va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

– va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2% din PIB 

Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente: 2% din PIB, aproape un milion de euro (958.108 euro) persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav. „În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite”.

Costuri totale răniți grav5,675,164,707.62 RON€ 1,263,731,341.32
Costuri totale persoane decedate8,231,014,632.30 RON€ 1,832,861,564.34
Costuri totale accidente grave6,604,256,351.83 RON€ 1,470,619,121.72
Costuri totale accidente soldate                       cu persoane decedate8,370,495,558.42 RON€ 1,863,920,806.63

În Ministerul Transporturilor, atribuțiile în materie de siguranță rutieră îi revin secretarului de stat Gabor Sandor. La Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 a contribuit George Ursachi, expert în siguranță rutieră, fost președinte CA al CNAIR în mandatul Cătălin Drulă.

Sursa : Poliţia Ialomiţa

Comentarii

  1. Zeci de mii de camere,supravegheate,sistem automat de implementare a contraventiilor,sosirea in plic a amenzilor,si sa vedem cu cine se mai scuipa cocalarul,interlopul,smecherul,etc!nu plateste,confiscarea auto in 24 de ore,retragerea permanenta a carnetului de conducere!o mie de soferi sa ramana pe drum,dar corecti!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.