Studiu: 86% dintre investitorii din România investesc pe termen mediu și lung. Mihaela Bîciu: Se observă o creștere notabilă a interesului românilor pentru piețele de capital

Investitorii din România investesc în general pe termen mediu și lung, însă se majorează procentul celor care tranzacționează și pe termen scurt, arată un sondaj derulat de brokerul de pe piața de capital Investimental.

Astfel, 49% dintre investitori menționează că tranzacționează pe termen lung, în timp ce 37% o fac pe termen mediu. Doar 14% dintre respondenți au afirmat că tranzacționează pe termen scurt.

În această privință, se observă o ușoară modificare a comportamentului investițional comparativ cu 2023, atunci când numai 9% dintre investitori tranzacționau pe termen scurt, în timp ce 90% aveau un orizont investițional pe termen mediu și lung.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În ceea ce privește tranzacționarea și frecvența tranzacționării la bursă, 55% dintre respondenți tranzacționează de mai puțin de 3 ani, în timp ce 45% sunt activi de peste 3 ani, existând un trend ascendent pentru persoanele care tranzacționează de mai mult de 3 ani față de 2023, când procentul era de 42%. În 2024, 73% dintre investitorii de retail intervievați tranzacționează cel puțin o dată pe lună la bursă, procentul fiind în creștere ușoară față de ponderea de 67% înregistrată în 2023.

„Înțelegerea comportamentului și a profilului investitorilor de pe Bursa de Valori București este esențială pentru dezvoltarea unui climat investițional mai stabil și eficient în România. Cercetarea pe care am realizat-o pentru al treilea an la rând oferă o imagine de ansamblu asupra pieței de capital din țara noastră, identificând inclusiv oportunitățile și riscurile posibile. Aceste informații pot ajuta la creșterea gradului de educație financiară în rândul populației, prin oferirea unor soluții care să răspundă nevoilor și preocupărilor investitorilor și potențialilor investitori. Rezultatele studiului nostru din 2024 subliniază o creștere notabilă a interesului românilor pentru piețele de capital, reflectând o maturizare a comportamentului investițional și o înclinare spre tranzacții mai frecvente. Acest lucru este evidențiat inclusiv de creșterea ponderii sumei investite din venitul lunar, coroborată cu scăderea înregistrată de venitul mediu al investitorilor comparativ cu 2023, ceea ce sugerează diversificarea bazei de investitori, tranzacționarea nemaifiind privită ca o activitate rezervată exclusiv celor cu venituri mari și foarte mari. În legătură cu percepția pe care investitorii o au față de investiții, marea majoritate consideră tranzacționarea o modalitate de investiție, în timp ce se remarcă o creștere semnificativă a celor care văd tranzacționarea ca pe un mod de economisire, unul dintre motive fiind protejarea de inflația aflată încă la un nivel ridicat”, a declarat Mihaela Bîciu, CEO al Investimental.

În 2024, 47% dintre investitorii respondenți au declarat că alocă pentru investiții peste 15% din venitul lunar, restul de 53% alocând investițiilor sub 15% din venitul lunar. Se remarcă o majorare a celor care alocă investițiilor o pondere mai mare din venituri în comparație cu 2023, atunci când împărțirea dintre alocarea a peste 15% și a sub 15% din venitul lunar a fost de 43%-56%. În ceea ce privește principalele motive pentru care investitorii tranzacționează, aceștia au menționat, în 2024, obținerea independenței financiare, siguranța financiară pe termen lung, obținerea unui venit pasiv, formarea unei rezerve pe care să se poată baza și îmbunătățirea stilului de viață, fără a exista modificări majore comparativ cu ediția anterioară a studiului.

Din punctul de vedere al instrumentelor deținute în portofoliul de investiții în 2024, acțiunile ocupă primul loc (70%), urmate de titluri/obligațiuni ale statului (44%), criptomonede (41%), fonduri mutuale (29%), valută (28%), ETF-uri (28%), obligațiuni ale companiilor (25%), mărfuri (22%), imobiliare cu deținere (20%) și imobiliare fără deținere (10%). Interesul investitorilor față de tipurile de instrumente financiare a rămas relativ constant comparativ cu rezultatele înregistrate în anul 2023, cele mai semnificative evoluții pozitive din 2024 fiind înregistrate pentru criptomonede (+8pp) și imobiliare cu deținere (+7pp).

În legătură cu percepția față de investiții, 89% dintre investitori consideră tranzacționarea ca pe o modalitate de a investi, în ușoară scădere comparativ cu rezultatul din 2023, când procentul a fost de 93%. În același timp, 49% dintre respondenți văd tranzacționarea ca o modalitate de economisire, în creștere cu 10pp față de anul precedent. Printre motivele care stau la baza deciziei de investiție în acțiunile companiilor listate, investitorii au menționat în 2024 încrederea în companiile în care investesc (59%), protejarea de inflație (47%), selectarea companiilor care le plac (45%), dobânda compusă (43%) și riscul mediu (42%). Față de studiul din 2023, singura evoluție semnificativă din acest an a avut în vedere protejarea față de inflație, motiv care a înregistrat o creștere de 17pp în rândul investitorilor.

La nivelul motivelor pentru care investesc în titluri/obligațiuni ale statului, investitorii consideră că astfel de instrumente deținute sunt mai sigure, prezentând un risc scăzut (83%), au garanția primirii banilor înapoi (59%) și nu prezintă volatilitate datorită dobânzii fixe (41%). Față de rezultatele din 2023, cea mai importantă modificare în rândul motivelor de a investi în titluri/obligațiuni ale statului a fost înregistrată pentru garanția primirii banilor înapoi, cu o scădere de 10pp.

În ceea ce privește piețele pe care aceștia tranzacționează în 2024, 66% dintre respondenți sunt activi pe piața locală, în timp ce 61% dintre investitori tranzacționează pe piața externă. De asemenea, în 2024, procentul din portofoliul unui investitor alocat pentru piața locală este de 53%, restul de 47% fiind alocat pentru piața externă. Ponderile referitoare la preferința investitorilor și alocarea procentului din investiții pentru piața locală și cea externă nu au înregistrat modificări semnificative comparativ cu rezultatele ediției precedente a studiului. Investitorii cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani investesc semnificativ mai mult în piața externă, comparativ cu numărul total de respondenți, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 46-65 de ani preferă să investească mai mult în piața locală, comparativ cu media totală.

Cercetarea a avut loc în perioada martie-aprilie 2024 și a fost efectuată pe un eșantion de 401 respondenți, împărțiți în investitori și potențiali investitori de retail, adulți cu vârste cuprinse între 25-65 de ani din zonele urbane ale României, cu un venit lunar de peste 4.500 de lei și economii de peste 3.000 de euro, cu studii superioare și familiarizați cu utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi.