Studiu al Consiliului Concurenței: Porturile Constanța și Galați au nevoie de investiții de modernizare și digitalizare/ Acestea pot deveni platforme importante de hub și tranzit la Marea Neagră

Porturile Constanța și Galați pot deveni platforme importante de hub și tranzit la Marea Neagră, cu rol major în rețeaua de transport transeuropean (TEN-T), atrăgând fluxuri comerciale noi prin investiții în modernizare și digitalizare, se arată în studiul realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței.

CSDN a analizat, în cadrul studiului, 44 de activități relevante desfășurate în portul Constanța de către 639 de companii și 10 activități relevante desfășurate de 26 de firme din portul Galați. Astfel, CSDN a constatat că traficul maritim din portul Constanța a crescut cu circa 12% în anul 2022, comparativ cu anul 2021, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, în timp ce traficul din portul Galați a scăzut, din cauza creșterii costurilor rutelor de transport maritim prin canalul Sulina, ca urmare a majorării prețului la combustibil și a asigurărilor în domeniul maritim. În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.

În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanța, respectiv 37% în portul Galați din traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului de la granița României. Mărfurile sunt, însă, limitate, în cazul portului Constanța, la cinci mari categorii de produse, respectiv cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere și minereuri, ponderea lor trecând de 76% în al doilea trimestru din 2023. În portul Galați, minereurile/cărbunele/cocsul, laminatele, cerealele, fierul vechi și produsele petroliere sunt principalele mărfuri din traficul maritim, reprezentând peste 90% din total, în timp ce produsele de carieră și balastieră reprezintă, în trimestrul II 2023, 67% din traficul fluvial. În plus, traficul fluvial al materiilor prime descărcate în portul Galați a scăzut, iar capacitatea de producție a oțelului pe platforma siderurgică din port s-a redus, după ce importurile și exporturile de materii prime din Rusia au fost interzise, mai arată raportul.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Pentru a evita dependența porturilor de aceste mărfuri, CSDN recomandă atragerea de noi fluxuri comerciale, fapt ce se poate realiza prin modernizarea infrastructurii din cele două porturi, digitalizarea operațiunilor și scăderea tarifelor percepute de administrație.

CSDN recomandă modernizarea infrastructurii portului Constanța prin construirea de noi terminale portuare, extinderea danelor, adâncirea șenalelor de navigație și îmbunătățirea facilităților portuare pentru manipularea mărfurilor. De asemenea, dezvoltarea unui terminal specializat pentru barje ar crește traficul de cereale, îngrășăminte, semințe uleioase și combustibili minerali solizi – mărfuri care sunt transportate, de obicei, pe barje. La ora actuală, numărul navelor de mari dimensiuni este redus pentru că sunt puține dane specializate, aflate la adâncimi mari. În plus, există un număr limitat de companii cu echipamente tehnice ce pot opera cantități mari de mărfuri într-un timp redus.

Tarifele practicate în porturi. Consiliul Concurenței recomandă simplificarea politicii tarifare 

În ceea ce privește prețurile practicate de companii în portul Constanța, acestea au crescut începând din 2022, iar tendința s-a menținut, cu câteva excepții, și în primele trei luni din 2023. Competitivitatea portului riscă, însă, să fie afectată de numărul mare de tarife ale administrației portuare, despre care companiile și asociațiile profesionale susțin că sunt prea ridicate față de alte porturi concurente. Mai mult, modificarea frecventă a tarifelor stabilite de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) reprezintă un impediment și pentru atractivitatea portului Galați.

În acest sens, Consiliul Concurenței recomandă simplificarea politicii tarifare a administrațiilor și diminuarea numărului de tarife practicate, pentru a reduce costurile de transport, ceea ce va crește traficul de mărfuri și va atrage noi fluxuri comerciale. Totodată, este necesară stabilirea, printr-un act normativ, a unei marje rezonabile de profit, în contextul în care majoritatea administrațiilor portuare sunt organizate ca societăți comerciale, dar au un rol dublu, desfășurând atribuțiile de autoritate publică încredințate de stat și activități comerciale, notează raportul. “Drept urmare, separarea celor două tipuri de activități este esențială”.

Strategia de transport naval

Printre recomandările realizate de Consiliul Concurenței se numără elaborarea unei strategii de transport naval care să integreze toate tipurile de transport: naval, feroviar și rutier, fiind necesară reabilitarea căilor ferate din port și conectarea lor cu infrastructura europeană. Astfel, timpul de tranzit și costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor, conform CC. De asemenea, strategia ar trebui să valorifice potențialul de transport de care dispune România și să promoveze porturile naționale și serviciile oferite, dată fiind poziționarea ca platforme majore de hub și tranzit. În acest sens, trebuie finalizate Master Planurile de dezvoltare ale porturilor Constanța și Galați și monitorizate investițiile. Astfel, în vederea stabilirii unei strategii unitare de dezvoltare, a unei strategii comerciale și a unui plan de investiții integrat, este importantă revizuirea modalității de administrare a infrastructurii de transport naval, pentru ca porturile să fie gestionate de o singură administrație, conform raportului.

Recomandarea vine în contextul în care portul Galați este administrat atât de Administrația Porturilor Dunării Maritime, companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, cât și de Administrația Zonei Libere Galați, regie autonomă aflată sub autoritatea Consiliului local al municipiului Galați.

De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă digitalizarea operațiunilor portuare, implementarea de soluții de automatizare a fluxurilor de mărfuri și conectarea comunității portuare publice și private. Digitalizarea activităților din porturi, inclusiv implementarea unui sistem Port Community System (PCS) care va eficientiza activitățile și procesele, va reduce timpii de lucru și va integra companiile de pe lanțul logistic, conform raportului. Acesta mai arată că implementarea unor soluții informatizate de gestionare a traficului rutier, corelate cu crearea de parcări adiacente porturilor, ar descongestiona traficul rutier din interiorul porturilor.

Referitor la cadrul normativ și la procedurile administrative din domeniul naval, acestea trebuie revizuite și simplificate, inclusiv prin adaptarea programului de lucru și creșterea numărului personalului alocat. O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale și a planurilor de investiții ale administrațiilor portuare, pentru a facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurența. În prezent, închirierea terenurilor favorizează companiile care dețin elemente de suprastructură pe acele terenuri, ceea ce duce la încheierea unor contracte pe perioade mari de timp.

În vederea dezvoltării porturilor, Consiliul Concurenței încurajează implicarea sectorului privat și dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru atragerea de investiții în vederea modernizării și dezvoltării terminalelor existente, a danelor, pentru reconfigurarea spațiului neutilizat și acordarea de facilitățile pentru investiții, cu respectarea reglementărilor în materie de ajutor de stat.

Raportul subliniază că portul Constanța poate beneficia de statutul de hub regional dacă va atrage fluxuri de marfă de la Marea Caspică, ceea ce va crește volumul de mărfuri în tranzit și va dezvolta serviciile de transport intermodal.

Studiul privind „Infrastructura principalelor servicii portuare, servicii conexe și activități economice relevante în cele mai importante porturi românești din rețeaua TEN-T: Constanța și Galați” este disponibil pentru consultare publică pe site-ul autorității de concurență. Observațiile pot fi transmise până la data de 13.02.2024, prin e-mail, la adresa directia.dst@consiliulconcurentei.ro.