Sursa foto: Confused.com
Opt din zece companii (83%) declară că nu ar fi pregătite pentru data de 1 ianuarie 2024 ca dată de începere a emiterii facturilor prin sistemul RO e-Factura, în timp ce doar 17% afirmă că sunt pregătite, conform unei studiu al companiei de consultanţă EY România.
La sfârşitul lunii iulie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene a acordat României derogarea de a adopta facturarea electronică obligatorie, decizia fiind aplicabilă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026. Astfel, sistemul RO e-Factura ar putea deveni obligatoriu la nivel generalizat, cel mai devreme începând cu 1 ianuarie 2024, pentru tranzacţiile între firmele stabilite în România.
“Niciunde nu am văzut o transformare mai accelerată a raportărilor fiscale în format digital decât în România. SAF-T, RO-transport, e-Factura pentru bunuri cu risc fiscal ridicat şi canalul B2G şi iată-ne acum în aşteptarea următorilor paşi pentru factura electronică B2B la nivel generalizat”, a precizat Georgiana Iancu, partener, coordonator Practică de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală EY România.
În aşteptarea legislaţiei naţionale, sunt o serie de aspecte pentru care se aşteaptă clarificări din partea autorităţilor, începând cu data de la care se va adopta e-Factura, dacă se va lua în considerare extinderea raportării datelor din facturi prin platforma RO e-Factura care se aplică în prezent bunurilor cu risc fiscal ridicat la nivel generalizat sau, dimpotrivă, dacă se va adopta încă de la bun început platforma RO e-Factura ca unic canal de facturare.
În spiritul derogării primite de România din partea Consiliului UE, direcţia aşteptată ar fi aceea că singurul mesaj care dobândeşte calitatea de factură să fie cel transmis electronic prin sistemul RO e- Factura. Pe de altă parte, în contextul în care România are la dispoziţie doar trei ani în care e-Factura să devină aplicabilă la nivel generalizat, poate fi luată în considerare şi alternativa implementării (poate pe o perioadă de tranziţie) unui sistem în care datele din facturile emise să fie raportate prin sistemul RO e-Factura (aşa cum se întâmplă acum în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat), astfel încât în paralel furnizorii să îşi comunice facturile către clienţi prin canalul agreat comercial, precizează compania.
Experienţa privind facturarea electronică la nivelul UE arată situaţii diferite. Astfel, Italia a fost primul stat care a implementat e-Factura, urmând Polonia, Franţa şi Germania. Italia a implementat în mai puţin de un an, iar practica celorlalte state arată că au avut nevoie de circa doi ani. Germania a obţinut derogarea din partea Consiliului UE odată cu România, termenul propus spre implementare fiind anul 2026.
“În privinţa implementării e-Factura generalizată în relaţia B2B, este important să ne uităm şi la ceea ce au făcut alte state membre din UE. Italia, Polonia şi Franţa au început de ceva vreme demersurile pentru adoptarea e-Factura la nivel generalizat, România şi Germania tocmai ce au obţinut derogarea Consiliului UE. O analiză a celor mai bune practici privind e-Factura la nivelul UE ar trebui să contribuie la aşezarea unui sistem cât mai eficient, odată ce se trece către e-Factura la nivel generalizat. Principalele direcţii observate sunt: timpul pe care ţările şi l-au luat pentru implementarea e-Factura – între 9 luni până la 2 ani şi jumătate, implementare etapizată în funcţie de categoriile de contribuabili – Franţa, Polonia, Italia, precum şi e-Factura ca document original pentru tranzacţiile domestice”, a spus Georgiana Constantin, senior manager, Taxe indirecte, EY România.
Iulian Ardeleanu, director general, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile, Ministerul Finanţelor, a explicat că pentru autorităţi principalul obiectiv al trecerii la sistemul e-Factura este cel al prevenirii şi combaterii fraudei.
“Principalul obiectiv, pentru autorităţi, al trecerii la sistemul e-Factura, este cel al prevenirii şi combaterii fraudei, pentru că vom avea posibilitatea identificării tuturor neconcordanţelor apărute în datele raportate de contribuabili şi vom putea interveni în timp real pentru remedierea acestora. La fel de important este obiectivul creşterii transparenţei fiscale, mai ales în zona achiziţiilor publice. Implementarea sistemului e-Factura este, de altfel, benefic pentru ambele părţi, autorităţi şi mediul de afaceri, care va avea la dispoziţie un foarte bun instrument de lucru, atât în relaţia cu statul, cât şi în relaţia cu ceilalţi parteneri de afaceri”, a afirmat Iulian Ardeleanu.
Reprezentantul ministerului Finanțelor a subliniat că firmele noi care vor trebui să se conformeze vor avea nevoie de investiţii în noi sisteme IT şi de pregătire personal, arătând însă că şi la nivelul autorităţilor vor trebui resurse pentru înrolarea eficientă a companiilor.
“Analizăm dacă acest lucru să se facă în etape, astfel încât să integrăm eficient e-Factura în sistemul fiscal din România. Nu se pune acum problema unor sancţiuni pentru cei care nu vor reuşi o conformare perfectă, pentru că interesul nostru este să avem cât mai multe companii în sistem”, a mai precizat Ardeleanu.
La rândul său, Antoine Avram, director general, Unitatea de Management al Informaţiei, ANAF, a menţionat faptul că instituţia asigură cheltuielile publice printr-o colectare eficientă, pentru care este nevoie de o administrare fiscală digitalizată. Factura electronică reprezintă un element dintr-un întreg al digitalizării fiscale, a susţinut Avram.
“Trebuie să devenim cea mai performantă agenţie fiscală din UE. Urmărim să realizăm un profil al contribuabilului, în stânga patrimoniul, în dreapta obligaţia fiscală, între care trebuie să existe un echilibru perfect”, a menţionat reprezentantul ANAF.
Albert Fruth, Şef Birou, Elaborare Strategii şi Informatizare – Unitatea de Management al Informaţiei, ANAF, a amintit că proiectul e-Factura a fost demarat conceptual în anul 2020, fiind desfăşurate mai multe activităţi la începutul anului 2021, şi a intrat în linie dreaptă din noiembrie 2021, când platforma RO e-Factura a devenit disponibilă pentru agenţii economici. Detaliile care susţin facturarea electronică se regăsesc atât pe site-ul ANAF, cât şi pe cel al Ministerului Finanţelor Publice, unde este postat şi link către asro.ro, de unde se poate descărca în mod gratuit standardul european de facturare electronică ce stă la baza RO e-Factura, a explicat Albert Fruth.
Facturarea electronică ar trebui să contribuie semnificativ, nu doar în România, ci la nivelul administraţiilor fiscale internaţionale la reducerea decalajului de TVA, dar şi la îmbunătăţirea capabilităţilor de management al riscului.
“Cât priveşte detectarea timpurie a schemelor de fraudă, desprindem atât în contextul discuţiilor privind e-Factura cu reprezentanţii administraţiei fiscale din România, cât şi din discuţiile la nivelul UE pentru adoptarea pachetului ViDA – TVA în era digitală, o preocupare pentru a crea o legătură între bunuri/servicii, factură şi plată”, a concluzionat Georgiana Iancu.
Pe de altă parte, potrivit unui sondaj al EY România, 83% dintre firme spun că nu sunt pregătite să aplice factura electronică la nivel generalizat de la 1 ianuarie 2024.
Întrebate care ar fi un interval considerat rezonabil pentru conformarea la regulile de facturare electronică prin intermediul platformei RO e-Factura de la data publicării legislaţiei, companiile au indicat astfel: 25% din respondenţi s-ar putea încadra într-un termen de până la 6 luni. Majoritatea însă au nevoie de mai mult timp, astfel că 45% din companii au nevoie de 6 luni până la 1 an şi 25% din companii au nevoie de 1 până la 2 ani.
Puţine sunt companiile cărora le-ar trebui mai mult de 2 ani, respectiv doar 5%, în scădere de la 20% cât indica sondajul făcut de EY la finele lunii iunie 2023, “ceea ce poate să însemne şi că, odată ce Consiliul UE a avizat favorabil derogarea solicitată de România, companiile au început deja analiza şi demersurile pentru conformarea la noile cerinţe de facturare”, a explicat Georgiana Iancu.