sursa foto © Teerawat Winyarat | Dreamstime.com
Cercetătorii au găsit un sfat neobișnuit pentru pietonii care doresc să ardă mai multe calorii: mai degrabă decât să se plimbe neîncetat de la început până la sfârșit, să ia în considerare opririle pentru odihnă, relatează The Guardian.
Sfatul a apărut în urma unui studiu efectuat pe voluntari care au fost supuși unor teste de laborator pentru a măsura necesarul de oxigen și energie al plimbărilor scurte față de plimbările mai lungi. Testele efectuate pe participanți au arătat că mersul pe jos sau urcatul scărilor în reprize de 10 până la 30 de secunde necesită cu 20 până la 60% mai mult oxigen, un indicator al consumului de energie, decât parcurgerea aceleiași distanțe într-o sesiune continuă, în mare parte deoarece mersul pe jos este mai eficient după mai multe minute de mișcare.
„Atunci când mergem pentru reprize mai scurte, folosim mai multă energie și consumăm mai mult oxigen pentru a acoperi aceeași distanță”, a declarat Francesco Luciano, cercetător la Universitatea din Milano și primul autor al studiului. „Este ca și cum ai avea o mașină care consumă mai mult combustibil în timpul primilor câțiva kilometri decât după aceea”.
Echipa a lansat studiul după ce a observat că multe estimări ale energiei necesare pentru mersul pe jos se bazau pe date provenite de la persoane care făceau exerciții fizice la o stare de echilibru metabolic. Aceasta este situația în care ritmul cardiac este constant, iar producția și consumul de energie ale organismului sunt echilibrate, o stare comparabilă cu cea a unei mașini care se deplasează la viteza de croazieră.
Pentru a afla mai multe despre necesarul de energie pentru diferite plimbări, oamenii de știință au recrutat 10 voluntari sănătoși care au fost monitorizați în timp ce făceau exerciții pe un stepper și pe o bandă de alergat. Exercițiile au acoperit trei viteze diferite, cu sesiuni care au durat de la 10 secunde la patru minute.
În timpul sesiunilor de exerciții, cercetătorii au înregistrat cantitatea de oxigen consumată de fiecare persoană și au calculat cerințele metabolice pentru diferitele plimbări. Ei au constatat că era nevoie de mai multă energie la începutul fiecărei plimbări, pentru a porni și a încălzi corpul, decât mai târziu în timpul exercițiului, când corpul era deja în mișcare și lucra mai eficient.
„Când începem să mergem pe jos, este posibil să suportăm unele costuri fixe la începutul plimbării”, a declarat Luciano. „Prin analogie, conducerea unei mașini necesită ceva combustibil pentru a porni motorul sau pentru a scoate mașina din garaj. Am constatat că, atunci când pornim din repaus, o cantitate semnificativă de oxigen este consumată doar pentru a începe să mergem. Suportăm acest cost indiferent dacă apoi mergem timp de 10 sau 30 de secunde, astfel încât proporțional cântărește mai mult pentru reprizele mai scurte decât pentru cele mai lungi.”
Măsurătorile participanților pe aparatele de exerciții au arătat, de asemenea, că în primele etape ale unei plimbări, oamenii sunt mai puțin eficienți în convertirea oxigenului și a energiei în mișcări eficiente, dar acest lucru se îmbunătățește pe măsură ce își intră în ritm.
Lucrarea consolidează cunoștințele privind beneficiile pentru sănătate ale plimbărilor scurte și ale urcării scărilor, în special pentru persoanele care sunt în mare parte sedentare. Studiul este publicat în Proceedings of the Royal Society B. Dincolo de implicațiile pentru persoanele sănătoase, lucrarea va contribui la elaborarea programelor de reabilitare și a sfaturilor privind exercițiile fizice pentru persoanele cu mobilitate limitată, cum ar fi persoanele cu obezitate și cele care au suferit accidente vasculare cerebrale.
„Cercetătorii au măsurat, de obicei, cererea de energie pe parcursul unor perioade de mers de mai multe minute. Cu toate acestea, mulți oameni nici măcar nu sunt capabili să meargă atât de mult timp. Gândiți-vă la persoanele în vârstă sau la persoanele cu tulburări de mers”, a declarat Luciano.
„Dacă dorim să elaborăm programe de promovare a activității fizice sau a exercițiilor fizice pentru aceste persoane, trebuie să regândim modul de estimare a cerințelor lor energetice și să ne adaptăm. Înțelegerea cerințelor energetice ale unor scurte reprize de mers ne-ar putea ajuta să promovăm activitatea fizică într-un mod mai cuprinzător.”