Sursa foto: Pexels
Doar 21% dintre autorități au respectat în ultimii 2 ani legislația privind obligativitatea de a face achiziții publice verzi în ceea ce privește hârtia (respectiv hârtie ecologică) – în condițiile în care hârtia este una dintre categoriile de mari consumabile la nivel de administrație publică, care generează atât impact major de mediu cât și cheltuieli semnificative. Datele au fost publicate în studiul privind Achizițiile Publice Verzi în România, derulat de ARDLD – Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă și ONV LAW.
O altă concluzie a primei etape de studiu: ritmul achizițiilor publice verzi la nivelul României este extrem de lent față de urgența cu care trebuie implementate măsuri privind țintele de neutralitate climatică, care astfel nu pot fi atinse de România până în 2050 (conform obiectivului UE).
Uniunea Europeană solicită statelor membre ca cel puțin 50% din totalul achizițiilor publice să fie verzi, iar în legislația românească exista un Ordin din anul 2018 care obligă autoritațile publice să respecte o serie de cerințe minime de protejare a mediului pentru 6 categorii de produse și servicii. Până în prezent nu a existat nici un instrument oficial de măsurare a respectării acestei obligații de către autorități, arată autorii studiului.
„În medie, dintr-un număr total de 202 licitații pentru hârtie de copiat și hârtie grafică publicate în sistemul electronic de achiziții publice SEAP în perioada 13 noiembrie 2018 – 15 mai 2021, 79% dintre autorități nu au respectat legislația, respectiv nu au introdus în caietele de sarcini criteriile ecologice pentru achiziția de hârtie. 7% din totalul procedurilor au respectat parțial, iar doar 14% au respectat complet Ghidul de achiziții publice verzi,” a declarat Alina Bilan, Președinte ARDLD și Partener în cadrul ONV LAW.
Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi cuprinde prevede că autoritățile publice locale sunt obligate să facă achiziții „verzi” pentru 6 categorii de produse și servicii pe care le cumpără în mod frecvent prin licitație sau achiziție directă: hârtie de copiat, mobilier, alimente şi servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse şi servicii de curăţenie, echipamente IT de birou. „Astfel, deși Ordinul privind achizițiile publice verzi este obligatoriu, cifrele arată că, la peste 2 ani de la adoptarea acestuia, mai mult de 70% dintre autorități nu îl aplică,”completează Alina Bilan, coordonatorul Studiului.
România este printre ultimele 3 state din Europa fără un Plan Național de Acțiune pentru achiziții publice
Autorii analizei amintesc că, prin statutul de membru UE, România este obligată să implementeze și să promoveze principiile dezvoltării durabile, iar Achizițiile Publice Verzi sunt parte dintr-un obiectiv strategic UE – Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 12. Țările membre trebuie să adopte câte un Plan Național de Acțiune pentru Achizițiile Publice Verzi, iar majoritatea statelor membre sunt deja la a-4-a- sau chiar la a 7-a ediție a acestor planuri (22 de state).
România a rămas printre ultimele 3 state din Europa (alături de Luxemburg și Ungaria) care nu are încă adoptat sau cel puțin publicat un Plan Național de Acțiune pentru achiziții publice verzi, “ceea ce explică gradul redus de aplicare de către autorități a obligațiilor privind achizițiile publice verzi”, consideră autorii raportului. Până în 2030, UE și-a sumat reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% în raport cu 1990 și adoptarea Legii europene a climei pentru atingerea acestui obiectiv. Aceasta înseamnă că România va trebui, printre altele, să schimbe radical modul de consum.
Etapele următoare ale Studiului vor face publice procentele de aplicare a criteriilor verzi din procedurile de achiziție publică pentru celelalte categorii de bunuri și servicii descrise în Ordin, respectiv autovehicule, mobilier, computere, produse de curățenie.