Studiu: Șapte din zece români spun că returnează toate ambalajele cu garanție la punctele de colectare

Șapte din zece români declară că returnează toate ambalajele cu garanție la punctele de colectare, de când a fost lansat Sistemul de Garanție-Returnare, se arată într-un studiu realizat de Reveal Marketing Research.

Potrivit studiului, 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR. Dacă în noiembrie 2023, o treime dintre români (36%) intenționau să returneze parțial ambalajele, în prezent 19% au adoptat acest comportament ocazional.

„În funcție de carcateristicile demografice, reprezentanții Generației Z, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, sunt cei care returnează într-o proporție semnificativ mai mică ambalajele marcate cu SGR de fiecare dată (59% vs. 70% total eșantion). Mai mult decât atât, locuitorii din mediul urban se diferențiază față de cei din mediul rural ca returnând toate ambalajele marcate cu SGR într-o proporție semnificativ mai mare (75% mediul urban vs. 63% mediul rural). Această diferență poate fi atribuită numărului redus sau chiar absenței punctelor de returnare în mediul rural”, se arată în studiu.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

2 din 5 români returnează ambalajele cu simbol SGR, fiind motivați în principal de recuperarea banilor plătiți pe garanție

Potrivit studiului, 42% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 29% de 2-3 ori pe săptămână,  iar 15% o dată pe lună. Ca tendință, frecvența cu care românii vizitează punctele de colectare a ambalajelor cu garanție dintr-o lună obișnuită crește odată cu înaintarea în vârstă. Spre exemplu, 38% dintre cei între 35-44 ani preferă să returneze ambalajele de 2-3 ori pe lună (vs. 29% total eșantion), în timp ce 51% dintre persoanele mature peste 55 ani merg săptămânal la punctele de colectare (vs. 42% total eșantion). Această evoluție sugerează o creștere a conștientizării și a responsabilității față de economisire și reciclare odată cu înaintarea în vârstă.

Referitor la motivația principală care stă la baza obiceiului de a returna ambalajele din SGR, observăm o creștere semnificativă de la 31% (noiembrie 2023), la 39% (iunie 2024) în rândul celor care declară că recuperarea banilor plătiți pe garanție reprezintă principalul imbold. Tinerii între 25-34 ani se diferențiază prin faptul că acordă o importanță semnificativ mai mare recuperării garanției de la achiziție (44% vs. 39% total eșantion).

Doar 45% dintre români sunt multumiți de modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, principala soluție pentru îmbunătățirea acestuia fiind creșterea numărului de puncte de returnare (55%)

Rezultatele studiului Reveal Marketing Research arată că ambalajele de plastic cu garanție sunt cele mai frecvent returnate de către români (84%), urmate de ambalajele din sticlă (56%) și de cele din metal (55%). În funcție de gen, bărbații obișnuiesc să returneze în mai mare măsură decât femeile atât ambalajele din metal (62% bărbați vs. 50% femei), cât și pe cele din sticlă (61% bărbați vs. .53% femei).

Măsurând gradul de satisfacție referitor la aplicarea programului garanție-returnare, doar 45% dintre români se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de modul în care acesta funcționează.

Astfel că, în viziunea românilor principalele soluții pentru îmbunătățirea Sitemului de Garanție-Returnare sunt reprezentate de creșterea numărului de puncte de returnare (55%) și campaniile de informare și educare (24%).

În noiembrie 2023, 44% dintre români considerau că nu își vor modifica comportamentul de cumpărare și consum al băuturilor îmbuteliate odată cu implementarea Sistemului de Garanție-Returnare. În prezent, procentul celor care declară că nu și-au schimbat obiceiurile crește până la 59%, datele indicând că românii s-au adaptat mai bine decât se așteptau la noul sistem de gestionare a deșeurilor.

Cu toate acestea, o treime dintre români (34%) observă schimbări ale modului în care cumpără băuturi îmbuteliate odată cu implemnetarea noii legislații. Astfel, 15% optează pentru ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția, în timp ce 10% cumpără mai rar, iar 9% că aleg produse mai ieftine la raft, mai arată studiul Reveal Marketing Research.