Surse Digi24: România pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. Statul român riscă să plătească cel puțin 2 miliarde de dolari

rosia montana galeriile romane Sursa foto: Alba24/ Autor: Ivan Rous

România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, scrie jurnalista Adriana Duțulescu pe site-ul Digi24.ro

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană.

Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.

Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.

„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.

Sentința se va da pe 10 februarie.

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. De asemenea, scandalul Roșia Montană a fost punctul din care a pornit succesul USR. Mișcarea „Uniți Salvăm” a fost rampa de lansare pentru succesul ulterior înregistrat de partid în alegeri.

Citește integral pe Digi24.ro

Context. Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național.

În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue.

În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Tot în 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă.

Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania canadiană Gabriel Resources spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: