Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, drept insuficiente, și au cerut măsuri suplimentare, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Guvernul respinge însă categoric sugestia de a crește TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente, potrivit surselor citate.
Următorul pas în discuția cu Comisia Europeană e discuția de vineri dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen și vicepreședintele Valdis Dombrovskis. Ciolacu va merge la Bruxelles cu aceeași propunere prezentată și de ministrul Marcel Boloș, în speranța că va determina o decizie politică de acceptare a măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, Ciolacu vrea să obțină de la Comisia Europeană acceptul ca România să poată depăși deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB până la nivelul de 5,5% din PIB.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
O eventuală decizie politică a Comisiei Europene de acceptare a măsurilor asumate de guvern ar duce la deblocarea situației. În caz contrar, Comisia Europeană are instrumentele de a propune stoparea unor fonduri europene destinate României până când țara va reintra pe traiectoria asumată de reducere a deficitului.
Principalele creșteri de taxe și impozite și reduceri de cheltuieli cu care guvernul merge la Bruxelles sunt:
– eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT (care vor plăti impozit pe venit), agricultură și construcții (care vor plăti contribuțiile de sănătate)
– supraimpozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii
– supraimpozit pe locuințele care depășesc, cumulat, valoarea de 500.000 de euro
– scăderea plafonului pentru microîntreprinderi
– eliminarea plafonului de TVA de 5% pentru mai multe produse și servicii
– desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație
– desființarea unor posturi de șefi din administrație
– scăderea cheltuielilor în administrația locală (primării și consilii județene)
– creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
– tăieri de costuri la companiile de stat și instituțiile autonome (BNR, ASF, ANRE, Consiliul Concurenței – etc.)
Context. România și-a asumat prin legea bugetului o țintă de deficit de 4,4% din PIB, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu la Aleph News că fără măsuri suplimentare deficitul va ajunge la 6,2% din PIB.
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, respectiv 2,43% din PIB față de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.