Sursa foto: Parlamentul European
Ministerul Muncii a făcut, luni, primele plăți în valoare de 2 milioane de lei către 9 furnizori de energie, pe fondul acuzațiilor acestora că nu au primit nici acum banii cheltuiți cu plafonarea și compensarea prețurilor la energie, deși legislația a fost adoptată în urmă cu patru luni.
UPDATE Ministrul Muncii, Marius Budăi a anunţat, luni, la Parlament, că astăzi s-au făcut primele nouă plăţi către furnizorii care au plafonat şi compensat preţurile la energie.
Potrivit Asociației Furnizorilor de Energie din România, prin noul Ordin comun al miniștrilor Muncii, Energiei și Finanțelor privind decontarea facturilor, se prelungește nejustificat termenul de rambursare a sumelor cheltuite de furnizori, spre limite absolut insuportabile, arată asociația, într-un comunicat.
Potrivit surselor G4Media.ro, Ministerul Muncii internționează să plătească toate 30 de solicitări depuse din partea furnizorilor de energie aferente lunilor noiembrie-ianuarie, facturi care se ridică la peste 150 de milioane de lei.
Furnizorii spun că au cheltuit sute de milioane de euro, majoritatea din credite bancare, fără să îi primească înapoi de la stat.
”Membrii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România – AFEER îşi exprimă îngrijorarea că, nici până acum, la aproape patru luni de la adoptarea legislaţiei şi emiterea primelor facturi, nu au primit înapoi banii cheltuiţi cu plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale”, arată asociaţia.
În contextul creşterilor explozive ale preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, AFEER consideră necesare luarea unor măsuri pentru sprijinirea consumatorilor atât casnici, cât şi non-casnici; dar toate aceste fără a induce pierderi nejustificate furnizorilor si a afecta companiile din energie.
Furnizorii de energie: Nu este nici rolul, nici expertiza companiilor să facă protecţie socială. Acesta este rolul statului
”Atragem atenţia cu fermitate că riscul de a intra în insolvenţă sau chiar faliment creşte exponenţial cu timpul în care statul nu decontează cheltuielile făcute de către furnizori. Mai mult, un eventual blocaj financiar în plină iarnă ar fi devastator pentru siguranţa sistemului energetic naţional.
Cu mici excepţii, care nu totalizează mai mult de 0,1% din piaţa de energie, companiile nu au primit niciun ban, deşi facturile cu plafonările şi compensările cuvenite consumatorilor au început să fie emise din noiembrie 2021. Până acum, subvenţiile prin plafonarea şi compensarea preţurilor la energie, legiferate de autorităţi, au fost suportate din banii furnizorilor, inclusiv din bani împrumutaţi.
Nu este nici rolul, nici expertiza companiilor să facă protecţie socială. Acesta este rolul statului. Mai mult, prin noul Ordin comun 183/112/173 din 2022 al miniştrilor Muncii, Energiei şi Finanţelor se prelungeşte arbitrar termenul de decontare al facturilor. Potrivit noului Ordin, toţi furnizorii trebuie să refacă aproape toată documentaţia pentru decontarea cheltuielilor făcute cu plafonarea şi compensarea facturilor.
Acest lucru implică un nou efort operaţional şi prelungeşte termenul de rambursare a cheltuielilor furnizorilor spre sfârşitul perioadei de aplicare a schemei de subvenţionare a consumatorilor, 31 martie 2022. Vorbim de sute de milioane de euro pe care furnizorii i-au cheltuit, majoritatea din credite bancare, fără să îi primească înapoi de la stat. Această situaţie nu mai poate continua! Şi nu pentru că nu mai vor furnizorii, ci pentru că nu mai pot”, declară Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.
Furnizorii sunt integratori ai pieţei energetice, ”liantul” între producători, transportatori, distribuitori şi consumatori. Facturile cuprind preţul de achiziţie al energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi tarifele de transport, de distribuţie, taxele către stat (TVA şi accize), alături de contribuţii pentru susţinerea unor producători (certificate verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile şi bonusul de cogenerare pentru producătorii în cogenerare de înaltă eficienţă). Furnizorii trebuie să plătească facturile întregi către toţi aceştia, deoarece plafonarea şi compensarea se aplică doar clienţilor.
”Eforturile financiare ale furnizorilor de a-şi îndeplini obligaţiile legale ce le revin, de a plăti mai departe, pe întregul lanţ energetic, facturile întregi către producători, transportatori, distribuitori şi bugetul statului, fără a avea încasările corespunzătoare de la clienţii finali şi de la stat sunt uriaşe! Iar dacă furnizorii nu plătesc facturile întregi către toţi aceştia, plătesc majorări şi penalităţi de întârziere. De exemplu, potrivit legislaţiei, de la buget ar fi trebuit să le fie rambursate contravaloarea plafonărilor şi compensărilor, bani pe care nu numai că furnizorii nu i-au primit, dar, conform noilor reglementări, nici nu-i vor primi prea curând. Cu toate acestea, dacă furnizorii nu plătesc TVA-ul şi accizele aferente facturilor pentru care nu au primit banii de la buget, statul le percepe penalităţi şi întârzieri pentru neplată!”, arată AFEER.
Majoritatea furnizorilor au apelat la împrumuturi bancare, iar unii deja şi-au atins plafonul de creditare, ceea ce înseamnă că nu mai pot apela la bănci. În plus, împrumuturile vin cu costuri suplimentare pentru furnizori, precum dobânzile şi comisioanele bancare, pe care companiile ar trebui să le plătească din marja de furnizare.
”Din păcate, deşi au costuri importante pentru a susţine serviciul de furnizare (angajaţi, sediile pentru relaţiile cu clienţii, hârtia, tiparul şi transmiterea prin poştă a facturilor, call-center-urile etc.), acestea nu sunt recunoscute în plafonul de preţ stabilit de autorităţi. Marja, care ar trebui să acopere costurile de furnizare, este, practic, zero, iar, în multe cazuri, chiar negativă. AFEER militează şi solicită, o dată în plus, ca legislaţia să fie completă, simplă, clară şi în folosul întregului sector energetic, de la producător la consumator, astfel încât populaţia şi companiile din România să poată trece cât mai bine prin această perioadă de criză”, mai precizează asociaţia.
Propunerile AFEER pe termen scurt privesc, între altele, creşterea ajutorului financiar oferit clienţilor vulnerabili. Pentru a simplifica implementarea schemei, ajutorul ar putea să fie acordat prin intermediul primăriilor, pe baza unui voucher.
Altă propunere este acordarea unui ajutor financiar de la stat pentru toţi consumatorii casnici, în cuantum fix, direct în factură, pentru o perioadă de timp stabilită (de exemplu 50 lei/lună). În acest mod, fiecare consumator va putea să observe direct pe factură existenţa şi cuantumul ajutorului, iar verificarea de către autorităţi ar fi mult simplificată şi, în consecinţă, termenul de rambursare a cheltuielilor făcute de către furnizori ar fi mult diminuat.
AFFER mai propune ca furnizorul care a acordat ajutoarele financiare să poată opta pentru compensarea sumelor pe care le are de recuperat de la stat cu obligaţiile de plată datorate la buget.
Alte propuneri: Scăderea cotei de TVA aplicabile serviciilor de furnizare a energiei electrice şi gazelor naturale; Eliminarea accizei la energia electrică şi gaze naturale; Acoperirea de la bugetul statului a contravalorii sumelor aferente schemele de ajutor de stat privind bonusul de cogenerare de înaltă eficienţă şi certificatele verzi.
Propunerile AFEER pe termen lung presupun: adoptarea unor măsuri legislative pentru promovarea construcţiei de noi capacităţi de producţie, precum şi implementarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice.
De asemenea, AFEER propune şi urmărirea de către autorităţile abilitate a îndeplinirii etapelor intermediare pentru atingerea obiectivelor din PNRR referitoare la sistemul energetic, dar şi urgentarea deciziei privind exploatarea gazelor din zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.
”Apreciem că deja sunt întârzieri importante în ceea ce priveşte cadrul de reglementare naţional, care să faciliteze accesul investitorilor la diferitele fonduri pentru dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei şi a reţelelor electrice, puse la dispoziţia României prin reglementări ale UE”, arată asociaţia.
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 34 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 90% din consumul final de electricitate şi 65% din consumul final de gaze naturale.