Sursa foto: Frizon, Facebook
Sectorul agricol a avut în 2021 una dintre cele mai bune evoluţii de la aderarea României la Uniunea Europeană, însă a fost şi un domeniu care s-a confruntat cu probleme majore legate de majorarea preţurilor la inputuri, gaze şi energie, decapitalizarea fermierilor şi de lipsa unor măsuri concrete pentru sprijinirea producătorilor agricoli, scrie Agerpres.
Dacă anul trecut valoarea adăugată brută în agricultură s-a redus cu 16,2%, pentru acest an estimările autorităţilor indică un avans de 20,3%, faţă de 2020, iar contribuţia agriculturii la PIB este estimată la 4,4%. Cu toate aceste recorduri, România continuă să importe alimente şi să îşi adâncească deficitul în comerţul cu produse agroalimentare.
Pesta porcină africană a continuat să facă ravagii în industria creşterii porcului din România, iar fără măsuri concrete pentru stoparea răspândirii acestei boli, abia dacă mai poate asigura 20% din consumul intern de carne de porc.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
România a înregistrat în 2021 record la producţia de cereale
Producţia de cereale a României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent. În statisticile Uniunii Europene şi ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene pentru anul 2021, România figurează cu o producţie estimată la 28 de milioane de tone. Deşi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu a făcut încă publice datele finale ale producţiilor obţinute în 2021, pentru prima parte a anului a anunţat o recoltă de cereale păioase de peste 15 milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.
Producţia de porumb boabe obţinută de pe 1,5 milioane hectare – aproape 60% din suprafaţa însămânţată în primăvară – depăşea 8,4 milioane de tone, la finele lunii octombrie, în timp ce recolta de floarea-soarelui totaliza 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafaţa recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare.
Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a confirmat la mijlocul lunii decembrie că a fost un an agricol bun, dar fără a susţine cu cifre această afirmaţie. “Nu sunt finalizate datele la INS şi nici în situaţia statistică la minister. Când vorbim de date statistice nu o să mă auziţi niciodată vorbind despre probabil vom avea o producţie de nu ştiu cât. Nu, datele statistice sunt făcute tocmai pentru a fi precise, ca să putem să discutăm pe date precise şi să prefigurăm viitoarele politici agricole în domeniu. Ce ştiu din discuţiile cu fermierii, că a fost un an agricol bun şi asta o arată producţiile raportate grosier de fermieri, condiţiile meteorologice au fost unele care nu au pus presiune pe nivelul producţiei, dar în agricultură ştiţi cum este, factorii de risc sunt multipli şi fiecare dintre ei poate influenţa foarte mult producţia”, a declarat Adrian Chesnoiu.
Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, a afirmat că toate aceste recolte obţinute de către fermierii români nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia primă pleacă la export, iar bugetul pierde din această cauză miliarde de euro. “Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de peste un miliard de euro. Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producţie, taxele pe materiile prime. Însă, aceste materii susţin industria alimentară şi alte industrii conexe care generează taxe din forţa de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri. Bugetul public al României pierde alte miliarde de euro din faptul că mari cantităţi sunt exportate ca materie primă. Dacă s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul şi porumbul exportat, numărul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a susţinut Daniel Botănoiu.
Se aşteaptă ca România să exporte până la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grâu, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste două milioane de tone de floarea soarelui şi 1,5 milioane de tone de orz, a subliniat preşedintele AFF.
Conform datelor MADR, în top trei produse exportate în prima jumătate a anului se află porumbul, ţigările şi seminţele de floarea-soarelui, iar în topul importurilor, porumbul, carnea de porc proaspătă sau congelată şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi. În ceea ce priveşte deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare, acesta s-a adâncit în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, depăşind 1,27 miliarde de euro.
Prețuri record la inputuri agricole
Criza europeană a energiei a determinat o explozie a preţurilor la îngrăşăminte, perturbând serios acest domeniu, unde fermierii români au cel mai mult de suferit. Toate aceste costuri s-au propagat pe lanţul alimentar şi în coşul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.
Preţul îngrăşămintelor pe bază de azot a crescut de la 900 lei/tonă în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021, iar la toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.
Preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi fondator al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, Ionel Arion, afirma la începutul lunii noiembrie că alimentele se vor scumpi foarte mult şi vor deveni inaccesibile. “Nu cred că România se va confrunta cu o criză alimentară, dar se vor scumpi foarte mult alimentele la raft şi vor deveni inaccesibile şi nu sunt neapărat de vină fermierii. Fermierii vor avea de suferit. Este clar că nu se va mai ajunge la preţul energiei şi al gazelor naturale de dinainte de pandemie, însă creşterea este prea mare la îngrăşăminte şi la energie ca să poate fi susţinută şi decontată doar de fermieri. Se va propaga pe lanţul alimentar cu siguranţă, va merge în zootehnie, unde produsele pe care le vom scoate vor fi mai scumpe şi mai departe în industria alimentară şi în coşul zilnic al consumatorului. De fapt, ultimul care decontează aceste scumpiri este consumatorul”, declara Ionel Arion.
Acesta a apreciat că în 2-3 ani vom asista la falimente în agricultura românească şi la preluări abuzive de ferme, dar şi la “o resetare mondială a proprietăţii”, cele mai afectate fiind fermele mici.
O consecinţă directă a creşterii preţului la energie a venit la începutul lunii decembrie de la cel mai mare producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, Azomureş, care asigura 50% din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti. Conducerea companiei a anunţat că a început oprirea instalaţiilor de pe platformă şi a subliniat că, din păcate, cei care vor avea de suferit sunt fermierii şi clienţii industriali.
Directorul general al Azomureş, Harri Kiiski, a transmis că va continua dialogul cu toţi actorii implicaţi în gestionarea crizei energetice care afectează furnizarea de îngrăşăminte fermierilor români, fiindcă “campania agricolă de primăvară (martie – aprilie 2022) poate fi grav afectată de lipsa aprovizionării cu îngrăşăminte, consecinţele urmând să fie mai vizibile în vara anului 2022”.
Planul Naţional Strategic (PNS), prima variantă pe 31 decembrie
Spre sfârşitul acestui an au demarat consultările pe PNS pe “acele nevoi şi priorităţi din agricultura românească” constatate după analiza SWOT, care vor fi finanţate în următorii ani din fondurile Politicii Agricole Comune.
Din păcate acestea au început foarte târziu, având în vedere că pe 31 decembrie trebuie trimisă o primă formă a acestui plan. Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, spunea pe 12 noiembrie că “sunt 12 grupuri de lucru, 160 de entităţi, de asociaţii care participă la consultări şi sunt programate 17 întâlniri”. Acesta a subliniat că noua Politică Agricolă Comună va avea la dispoziţie în următorii şapte ani 365 de miliarde euro, “un buget diminuat faţă de perioada 2014-2020 din trei motive: Brexitul, o contribuţie diminuată şi două alocări mai importante: pentru apărare şi pentru coeziune socială”.
“România are pentru această perioadă 2021- 2027 suma de 21,65 miliarde euro cu următoarea componentă: Pilonul I – 13,6 miliarde euro, pentru măsurile de piaţă – 363 milioane de euro, pentru dezvoltare rurală Pilonul II – 6,9 miliarde euro, la care s-a adăugat această facilitate Next Generation în valoare de 700 milioane euro pentru că în această jumătate finală a anului 2021 am lansat deja programe şi măsuri de 3,2 miliarde euro, restul de 3 miliarde fiind plăţi directe – pentru ceea ce discutăm ca PNS 2023-2027 au mai rămas 15,9 miliarde euro. Structura este următoarea: plăţile directe 9,98 miliarde euro, bugetul de intervenţii sectoriale – 0,26 miliarde euro, iar bugetul de dezvoltare rurală – 5,6 miliarde euro”, a spus fostul ministru al Agriculturii.
Însă, în această perioadă au existat voci care au susţinut că aceste consultări “sunt lipsite de transparenţă şi substanţă”. “MADR a anunţat că, din această săptămână, începe consultările propriu-zise cu mediul asociativ, pe repede înainte, în doar câteva zile tot procesul urmând a fi încheiat. Timp de doi ani, cât a fost ministru al Agriculturii în guvernele Orban şi Cîţu, Adrian Oros nu a făcut nimic pentru demararea consultărilor legate de scrierea PNS, iar acum, pe picior de plecare din minister, vrea să dea doar o lovitură de imagine, mimând nişte consultări lipsite de credibilitate şi de legitimitate. (…) Aceste consultări cruciale pentru fermieri sunt lipsite de transparenţă şi substanţă, utile doar unui grup de restrâns de influenţă şi riscă să afecteze interesele legitime ale tuturor membrilor Asociaţiei Forţa Fermierilor, a întregii clase a fermierilor din România”, a transmis pe 9 noiembrie Asociaţia Forţa Fermierilor.
În acest context, noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a solicitat flexibilitate din partea Comisiei Europene privind depunerea Planurilor Strategice, respectiv până la 1 martie 2022, cu ocazia Consiliului Agricultură şi Pescuit din 12 şi 13 decembrie de la Bruxelles, întrucât întârzierile în adoptarea bazei legale vor afecta pregătirea noii perioade de programare, iar fermierii nu vor putea să se familiarizeze în timp util cu noile reguli ale PAC.
El a susţinut că termenul de 31 decembrie pentru trimiterea PNS la Bruxelles este unul ambiţios, de care va ţine cont, însă a transmis că e nevoie de timp pentru a evita trimiterea unui document incomplet şi incoerent, cum a fost PNRR.
Absorbţie de 85% din totalul fondurilor disponibile din fonduri europene
Înainte de Crăciun, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că a autorizat la plată peste 913,36 milioane de euro către fermieri, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021. Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizaţi la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili.
Sumele autorizate vin din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din Bugetul Naţional.
În ceea ce priveşte Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăţilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro.
De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor PNDR 2020. Suma reprezintă o absorbţie de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.