Tariful de 30% asupra bunurilor europene, cu care amenință președintele american Donald Trump, ar fi un factor de schimbare major pentru Europa, deoarece ar elimina întregi segmente ale comerțului transatlantic și ar forța o regândire a modelului economic bazat pe exporturi, potrivit Reuters.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Miniștrii europeni reuniți luni la Bruxelles au rămas convinși că pot să-l facă pe Trump să dea înapoi înainte de termenul limită de 1 august și să ajungă la un acord care să mențină, în linii mari, relația comercială bilaterală de 1,7 trilioane de dolari.
Totuși, schimbările bruște de dispoziție ale lui Trump față de Uniunea Europeană, pe care uneori a numit-o prietenoasă, iar alteori a acuzat-o că a fost creată special pentru a distruge Statele Unite, mențin amenințarea cu tariful de 30% foarte prezentă pentru moment.
„Va fi aproape imposibil să continuăm comerțul așa cum suntem obișnuiți în relația transatlantică. Practic, interzice comerțul”, a spus comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, referindu-se la tariful de 30% înainte de întâlnirea cu miniștrii și oficialii celor 27 de capitale ale UE pentru a le oferi o actualizare.
Oficialii UE sperau că pot limita pagubele prin convenirea unui tarif de bază de aproximativ 10%, cel aflat în prezent în vigoare – cu excepții suplimentare pentru sectoare-cheie precum industria auto.
Anul trecut, Statele Unite au reprezentat o cincime din toate exporturile UE, fiind cel mai mare partener al său. Punctul sensibil pentru Trump este deficitul comercial de 235 de miliarde de dolari generat de componenta de bunuri a acestui comerț, chiar dacă SUA obțin un excedent din servicii.
Planurile politice
Economiștii de la Barclays estimează că un tarif mediu de 35% aplicat bunurilor din UE, incluzând atât taxele reciproce cât și cele sectoriale, combinate cu o ripostă de 10% din partea Bruxelles-ului, ar reduce cu 0,7 puncte procentuale producția din zona euro.
Aceasta ar eroda aproape complet creșterea deja modestă din zona euro și ar duce, probabil, Banca Centrală Europeană să reducă și mai mult rata dobânzii de depozit de 2%.
„Inflația ar rămâne probabil sub ținta de 2% pentru o perioadă mai lungă, determinând o politică monetară mai relaxată, cu rata dobânzii de depozit ajungând posibil la 1% până în martie 2026”, au spus economiștii de la Barclays.
O estimare anterioară a Institutului Economic German IW a constatat că tarifele între 20% și 50% ar costa economia Germaniei, în valoare de 4,3 trilioane de euro, peste 200 de miliarde de euro până în 2028.
Deși relativ mică în termeni procentuali, această pierdere de activitate ar putea totuși da peste cap planurile cancelarului Friedrich Merz de a introduce reduceri de taxe și de a cheltui mai mult pentru reînnoirea infrastructurii naționale neglijate de mult timp.
„Ar trebui să amânăm o mare parte din eforturile noastre de politică economică deoarece acest lucru ar interfera cu totul și ar lovi industria de export germană în miezul ei”, a spus Merz la sfârșitul săptămânii, referindu-se la tariful de 30%.
Pe termen mai lung, acest lucru ridică întrebări mai mari cu privire la modul în care Europa va recupera activitatea pierdută pentru a genera veniturile fiscale și locurile de muncă necesare, pentru a finanța ambiții ce variază de la îngrijirea populațiilor îmbătrânite până la reînarmarea militară.