Foto Pexels/ Pok Rie
Ţările din Uniunea Europeană au recunoscut luni că există încă “importante lacune în interconexiunile energetice”, în pofida avansurilor înregistrate în ultimii ani, o realitate care “pune în pericol atingerea obiectivelor blocului comunitar de a construi o adevărată uniune energetică”, relatează agenţia EFE, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Acest fapt este menţionat într-un document adoptat luni de 25 de miniştri ai Energiei din UE – Ungaria şi Slovacia s-au distanţat de document- în care, de asemenea, este îndemnată Comisia Europeană să impulsioneze proiectele de interconexiuni prioritare în coridoare precum cel din sud-vestul blocului şi să abordeze problemele tehnice, de reglementare şi financiare, pentru a le completa.
Aceasta referinţă la interconexiuni este unul dintre punctele asupra căruia Spania a insistat să fie inclus în textul aprobat la puţin timp după producerea penei de curent generalizate din Peninsula Iberică, din 28 aprilie, care, de altfel, este menţionată în text.
Concret, documentul subliniază, în urma acestui episod, “rolul central pe care energia îl joacă în societate şi necesitatea garantării aprovizionării” cu electricitate.
“Aşteptăm concluziile investigaţiei actuale, inclusiv rolul pe care l-au jucat interconexiunile în timpul acestui incident şi în timpul fazei de recuperare”, scrie în document.
Îmbunătăţirea interconexiunilor între Peninsula Iberică şi Franţa este una dintre revendicările de lungă durată ale Spaniei şi Portugaliei, care, în urma penei de curent, au îndemnat Comisia Europeană şi Parisul, în scrisori separate, să accelereze lucrările pentru îmbunătăţirea infrastructurilor energetice planificate pentru această parte a blocului comunitar.
În acest sens, membrii UE au subliniat importanţa creşterii capacităţii şi a investiţiilor în “noi interconexiuni energetice transfrontaliere” şi a “abordării semnificativelor şi persistentelor discrepanţe privind preţurile energiei” în regiunile europene.
Cele 25 de state care au susţinut concluziile au remarcat, de asemenea, “importanţa continuării pe calea atingerii obiectivelor neutralităţii climatice”, şi au subliniat necesitatea “de a accelera implementarea energiei curate şi de a îmbunătăţi eficienţa energetică”.
Aceste acţiuni, adaugă ei, “nu doar că vor îmbunătăţi costurile energetice, ci vor contribui şi la autonomia energetică, vor reduce dependenţa UE de combustibilii fosili şi vor limita expunerea sa la volatilitatea preţurilor”.
În acest sens, este semnalată necesitatea “creării unui context favorabil pentru tehnologiile de energie curată care să contribuie la neutralitate climatică”, inclusiv la înmagazinarea energiei.
Textul nu a fost susţinut de toate statele membre, deoarece Ungaria şi Slovacia s-au distanţa de el din cauza propunerilor legislative pe care Comisia Europeană le va prezenta marţi pentru interzice companiilor energetice europene să semneze noi contracte pentru achiziţia de gaze ruseşti.
Scopul Bruxellesului este de a pune capăt tuturor importurilor de gaze ruseşti la finele lui 2027 şi marţi va prezenta modul în care o va face, cu accent pe companiile care vor trebui să rezilieze contractele pe termen lung aflate în curs, precum cea spaniolă Naturgy.
Ministrul ungar de Afaceri Externe şi Comerţ, Peter Szijarto, a justificat poziţia Guvernului său pe reţelele sociale, unde a susţinut că “politica energetică este o responsabilitate naţională” şi a avertizat că planurile pentru rezilierea contractelor pentru gazele ruseşti “pun în pericol suveranitatea şi securitatea energetică” a ţării sale.
“Dată fiind escaladarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, propunem ca un astfel de plan nici măcar să nu fie pus pe masă”, a transmis Szijjarto.
Dar, în conferinţa de presă ulterioară reuniunii, comisarul european al Energiei şi Locuinţei, Dan Jorgensen, a apărat propunerea pe care o va dezvălui marţi Executivul comunitar şi a adăugat, în plus, că firmele nu vor avea probleme legale pentru că vor trebui să rezilieze contractele deoarece “este vorba despre o chestiune de forţă majoră”, cum e cazul sancţiunilor impuse Moscovei de la începutul războiului contra Ucrainei.
