ANALIZĂ Economedia: Termocentrala pe huilă Paroșeni a fost repornită, deși operează cu costuri mari și produce energie la preț mai mare decât în piață. Expert în energie: „Stimulent electoral pentru mineri. Un consumator mare de stat a fost convins să cumpere”

mineri foto suceava news

Complexul Energetic Valea Jiului a repornit termocentrala Paroșeni, pe huilă, care va funcționa neîntrerupt timp de 14 zile, anunță Ministerul Energiei. Decizia pare să fie în contradicție cu planurile de decarbonizare anunțate de România, în contextul Green Deal al UE. Până acum, unitatea cu o capacitate de 130 MW funcționa câte două zile pe săptămână, la costuri foarte mari.  Centrala necesită aproximativ 2.000 de tone de huilă zilnic pentru funcționarea optimă a grupului energetic. Pentru atingerea necesarului, se vor face angajări.

„Se estimează că producția de huilă va crește, urmând să fie efectuate 320 de noi angajări pentru a asigura lucrul pe patru schimburi la minele Lonea și Lupeni. În prezent, aceste unități operează pe două schimburi, conform calendarului de punere în siguranță a exploatărilor miniere în orizontul 2032. În următoarele săptămâni, se așteaptă o creștere a producției zilnice cu încă 300 de tone, ajungând la aproximativ 1000 de tone pe zi”, se arată în comunicatul ministerului.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat pentru Economedia că nu există contracte bilaterale, iar energia produsă va fi vândută pe bursa OPCOM, pe piața pentru ziua următoare (PZU). Totodată, întrebat dacă a discutat cu oficialii de la Bruxelles despre repornirea termocentralei pe cărbune, în contextul în care UE își propune renunțarea la cărbune, el a declarat: „Totul acțiunile se încadrează în planul de punere în siguranță a celor patru mine, în calendarul asumat – 2032”.

Potrivit unor surse din piață, repornirea Paroșeni ar putea fi un fel de stimulent electoral pentru minerii din Oltenia, sforțare în perspectiva alegerilor. Astfel, producția Paroșeni ar putea intra parțial la echilibrare, unde se oferă cele mai bune prețuri din piață. Pentru restul de producție, „este posibil ca statul să fi găsit un alt consumator, tot de stat, care să fie împinsă să consume de la Paroșeni. Poate CFR, poate Metrorex, care, chair dacă se alimentează cu energie mai ieftină din piață, hidro de exemplu, pot fi îndemnați să mai cumpere ceva și de la Paroșeni, pe motiv că oricum se aprovionează ieftin. Adică, totul într-un circuit de stat”, spun sursele. Potrivit acestora, este greu de crezut că acest lucru – redeschiderea Paroșeni – să țină mai mult de câteva luni, „poate până la alegeri”, pentru că este scump. „Ei au un preț de cost la cărbune de 70 de euro, mai vin ecotaxele 70 de euro, te duci deja la preț de desfacere de 140 de euro. Or, în piață, energia s-a stabilizat la circa 100 de euro/MWh. Poți vinde, da, dar cantități mici și probabil unui consumator de stat îndemnat să te susțină. Nu poți face asta cu un privat, el va lua mereu tot ce e mai ieftin. Mai mult, nu știu ce explicații se vor da la Bruxelles pe redeschiderea huilei”, au mai spus sursele.

Complexul Energetic Valea Jiului a beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 70 de milioane de lei pentru lunile octombrie și noiembrie, urmat de 350 de milioane de lei pentru perioada decembrie 2023 – iunie 2024 pentru activități de punere în siguranță a minelor de cărbune, retehnologizarea infrastructurii miniere și angajări.

Punerea în funcțiune pe perioadă îndelungată a unei termocentrale pe cărbune pare să fie în contradicție cu planurile de decarbonizare anunțate de România, în contextul Green Deal al UE. Vine însă după alte exemple din țări europene, cum ar fi Polonia și Germania, care și ele au repornit capacități pe cărbune. Cărbunele are avantajul că poate regla sistemul, iar termocentralele care funcționează cu această sursă pot porni rapid, în doar câteva ore. Astfel, pe un deficit hidro, fără vânt sau cu avarii la termo pe gaz sau chiar Centrala Nucleară Cernavodă, această sursă poate susține stabilitatea SEN. În prezent, la o producție medie zilnică de 7.500 – 8.000 de MW, doar 1.000 MW provin din cărbune.

Andrei Nicolae Popa (28 de ani) este noul președinte al Consiliului de Administrație al nou înființatei Complexul Energetic Valea Jiului, companie în curs de preluare a activelor și a celor 2.000 de angajați ai Complexului Energetic Hunedoara (exploatările de huilă, atâtea câte mai sunt), acum falită. Andrei Nicolae Popa a fost propunerea Ministerului Energiei pentru acest post, iar în Adunarea Generală a Acționarilor, care este controlată în totalitate de Ministerul Energiei, el a fost și votat, anul trecut, pentru un mandat provizoriu de cinci luni. El era anterior consilier al ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

Lui Popa îi lipsește orice fel de experiență în energie, potrivit parcursului profesional postat pe LinkedIn. El s-a axat pe o carieră bazată pe cunoștințele în drept, fiind absolvent al Universității București. A mai lucrat, în calitate, de consultant, la NNDKP, a mai fost intern la ambasada României din Cehia și la Guvern. Are cursuri absolvite la Academia Națională de Informații și la Școala de vară Confucius, a Universității Chineze de Științe Politice și Drept, care este direct finanțată de Partidul Comunist Chinez.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. De ce au nevoie minerii de stimulent electoral . Ii banuieste guvernul ca ei nu stiu cu cine sa voteze ?!

  2. Autorul nu știe ca in Oltenia se exploatează lignit si că in Valea Jiului se exploatează huilă .
    De când un grup pe cărbune pornește in câteva ore ?
    Centralele pe cărbune funcționează in regim de bază și nu pentru stabilitatea sistemului.
    Din rațiuni tehnologice un grup pe cărbune funcționează la putere constantă , cu mici variații .
    In rest numai de bine.

    P.S. In Germania și Polonia tot firme de stat consumă energia produsă in centralele pe cărbune.

  3. @ Matei Ionescu
    Minele, minerii, și centrala despre care vorbiți nu sunt în Oltenia, ci în Ardeal.
    Numai bine!

  4. Stire socanta, Popa ,absolvent al A.N.I. si a scolii de vara Confucius este un geniu daca il comparam cu Henry Fayol considerat parintele managementului modern, care a inceput activitatea ca inginer miner si care a devenit CEO dupa 40 de ani de munca.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.