The Economist: România va fi economia cu cea mai rapidă creștere din Europa până în 2028

România va fi economia cu cea mai rapidă creștere din Europa până în 2028, cu creștere economică medie de peste 3%, arată o analiză a celebrei publicații The Economist. Publicația analizează „Europa cu două viteze” din punctul de vedere al creșterii economice.

Analiza arată că, în perioada 2009-2018, Polonia a fost țara cu cea mai rapidă creștere medie, de peste 3%. Și, deși se preconizează că va crește în medie cu 3% în a doua perioadă, 2019-2028, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa, va crește mai lent decât înainte.

Iar previziunile pentru anii 2019-2028 arată că România, alături de Ungaria vor avea cele mai mari creșteri economice medii din UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Publicația arată că, în ultimul deceniu, norocul economic a favorizat nordul Europei. Țările scandinave, plus Germania, Polonia și chiar Marea Britanie, toate s-au lăudat cu o creștere economică și o ocupare a forței de muncă decente. Sudul, în schimb, a fost lovit mai întâi de criza euro din 2010-2012 și de ajustarea dureroasă care a urmat, iar apoi de pandemie, care a afectat economiile sale, care sunt foarte dependente de turism, mai mult decât majoritatea. Pe măsură ce Europa se confruntă cu noi provocări, cum ar fi schimbările climatice și tulburările geopolitice, soarta economică a țărilor sale diferă în noi moduri care vor începe să devină vizibile în 2024.

Începeți cu schimbările climatice. Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să își elimine emisiile de dioxid de carbon din alimentarea cu energie electrică, apoi să modernizeze industria, încălzirea și transportul pentru a funcționa cu energie verde. Este o sarcină dificilă. Pentru unii, această transformare ecologică ar putea stimula creșterea, deoarece investițiile cresc cererea, iar geografia creează oportunități. Locurile cu mult potențial de energie regenerabilă, cum ar fi cele situate de-a lungul coastei vântoase a Mării Nordului sau în aproape toată Spania însorită, ar putea avea un impuls verde pentru creștere.

Dar industriile tradiționale vor avea probleme, subliniază The Economist. Procese precum fabricarea cimentului sau a oțelului utilizează energie fosilă, care este greu de înlocuit la prețuri mici cu energie verde. Pe piața globală unde se comercializează astfel de produse, alți producători vor avea costuri energetice mult mai mici decât cei europeni, deoarece fie au gaz natural astăzi, fie vor beneficia de electricitate verde și hidrogen din abundență mâine. În industria grea, Germania este cel mai mare consumator de energie din Europa, consumând aproximativ de două ori mai mult decât următoarele țări, Italia și Franța.

Și industria auto se confruntă cu o nouă concurență, pe măsură ce mașinile cu motoare cu combustie sunt eliminate treptat, iar vehiculele electrice (VE) preiau piața. Ancheta anunțată recent de UE privind subvențiile acordate de China industriei de vehicule electrice arată cât de nervoasă este Europa în legătură cu acest nou concurent. Țările cu industrii auto importante – Republica Cehă, Franța, Germania, Slovacia și Spania – vor avea de suferit din această cauză.

Urmează demografia. Deja, companiile din întreaga Europă se luptă să găsească suficienți lucrători. Rata locurilor de muncă vacante, adică raportul dintre numărul de locuri de muncă vacante și numărul total de locuri de muncă din economie, a depășit 4% în Austria, Germania și Țările de Jos în al doilea trimestru al anului 2023 (media zonei euro era puțin peste 1% în urmă cu zece ani). Și, în fiecare an, cohorte mari din generația baby-boomerilor intră la pensie. Zona euro are 23 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani, dar numai 18 milioane cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Dintre țările mari, diferența este cea mai mare în Germania, Italia și Polonia. Nu există aproape niciun decalaj în Franța sau în Scandinavia și doar unul mic în Belgia și Țările de Jos.

Nu toate țările europene pot compensa deficitul prin creșterea migrației. Războiul din Ucraina a forțat multe persoane să fugă spre vest, oferind economiilor cehe, germane și poloneze o nouă sursă de lucrători. În 2024, imigrația va domina din nou dezbaterea politică, pe măsură ce deficitul de forță de muncă se va intensifica, tot mai mulți ucraineni vor decide să se întoarcă acasă, iar migranții din afara Europei vor continua să sosească pe coastele sale.

În cele din urmă, rivalitatea geopolitică tot mai mare dintre America și China – și, prin extensie, dintre democrații și autocrații – va avea repercusiuni economice în întreaga Europă. Țările care au legături comerciale puternice cu autocrațiile ar putea să își vadă lanțurile de aprovizionare perturbate sau să fie supuse unor represalii economice. Germania și Italia au trecut deja printr-un astfel de șoc, și anume încercarea de șantaj a Rusiei cu livrările de gaze. Aceste țări, împreună cu câteva economii est-europene, cum ar fi Polonia, fac schimburi comerciale intense cu autocrațiile, spre deosebire de, să zicem, Franța sau Suedia. UE, care are ca scop să facă economiile să converge, a mai văzut divergențe. Dar noile tipuri care vor lovi continentul în 2024 vor fi mult mai greu de gestionat.