Foto: Pexels
Tratând defalcat primăriile Capitalei, topul orașelor inteligente este condus de Cluj-Napoca (63), Iași (56) și București/PMB (54). Alba Iulia, lider în topurile de smart city, a coborât pe locul 4. Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte. Datele sunt prezentate într-o analiză realizată de integratorul de soluții Vegacomp Consulting, care publică cea de-a șasea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România. Raportul lunii iunie include 1001 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 144 de orașe mari, medii și mici din țară, față de 860 de proiecte din 124 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2021. În ciuda creșterii numărului de proiecte, autorii analizei subliniază că România nu a trecut încă la proiecte consistente Smart City, în primul rând din cauza lipsei de personal în administrație.
“Stadiul actual al conceptului Smart City în România a depășit faza proiectelor pilot, merge înainte și înapoi în același timp, fară a avansa la proiecte consistente Smart City, în primul rând din cauza lipsei de personal cu competențe și curaj în administrația publică locală și centrală. Fără oameni în primării alocați special pentru proiecte Smart City și cu City Manageri sufocați de treburi administrative, degeaba sunt tot felul de fonduri bănești disponibile. Este nevoie de alocare de bugete OPEX (exploatare și
întreţinere) și resurse pentru gestionarea de proiecte și pentru zona de IT&C. În fapt, România este cu 2-3 ani în urmă faţă de media europeană, pierzând avansul proiectelor pilot, multe dintre ele nefiind utilizate și continuate de administraţiile locale sau centrale”, arată autorii analizei. Aceștia dau ca exemple proiectele pilot abandonate din Alba Iulia și pe cele implementate de Telekom România în 2016 – 2017 în Sectorul 4 și Constanţa.
În top 10 orașe inteligente din țară realizat în 2022, au apărut unele modificări față de 2021. Astfel, Cluj Napoca este orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte – 63 și urcă pe prima poziție, urmat de Iași cu 56 de proiecte și București (la nivel de primărie centrală) cu 54 de proiecte. Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, coboară anul acesta pe locul 4 cu 49 de proiecte. Dacă se adună toate proiectele inventariate în cele 7 primării din București, atunci liderul detașat este Capitala cu 115 proiecte Smart City în acest an,
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe stadii de execuție, cele 1001 de proiecte Smart City inventariate
din cele 144 de orașe se împart în:
• 470 proiecte finalizate
• 288 de proiecte „in lucru”
• 209 de proiecte în faza de planificare
• 34 de proiecte pilot
Apar 250 proiecte noi smart city, dar și 109 abandonate.
În topul primelor 10 orașe cu proiecte Smart City finalizate apar Cluj-Napoca, Iași și Alba Iulia.
La fel ca în ediția precedentă, verticala Smart Mobility își păstrează poziția de lider și chiar crește seminificativ față de anii anteriori, analiză analiza: în 2020 cuprindea 188 de proiecte, în 2021 nu mai a ajuns la 260 proiecte, iar în 2022 contabilizează 322 proiecte, axate în principial pe modernizarea transportului și a managementului de trafic.
În clasament urmează Smart Governance, cu 238 proiecte, în creștere față de cele 226 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își menține a doua poziție a clasamentului. Smart Living se regăsește pe locul trei, cu 217 proiecte, mai mult cu 43 de proiecte față de anul 2021. Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 130 de proiecte și un ușor avans de 31 inițiative. Pe ultimele două poziții rămân Smart Environment, cu 59 de proiecte, în scădere de la cele 64 din 2021 și respectiv, Smart People, cu doar 35 de inițiative, mai puțin cu două proiecte față de anul trecut.
“Observăm că, pentru al treilea an consecutiv, verticala Smart Mobility îți păstrează poziția de lider, ceea ce ne întărește convingerea că lipsa infrastructurii, managementul încă defectuos al traficului și parcurile auto învechite sunt probleme acute pentru care autoritățile din România caută soluții. Însă ce ne atrage atenția, în mod deosebit, este scăderea vizibilă a interesului pentru Smart Environment”, notează autorii analizei.
Piața globală smart city
Piaţa de Smart City, la nivel mondial, se menține într-o evoluție accelerată, cu o creștere medie anuală estimată la 13,8%, pâna în 2026, când nivelul se preconizează că va ajunge la 873,7 miliarde de dolari, față de 457 de miliarde la finalul anului 2021, potrivit raportului Markets and Markets (22). În perioada prognozată, se estimează că serviciile de Utilități inteligente și de monitorizare și management a infrastructurilor vor avea cea mai mare creștere .
Cele mai Smart Cities din lume, conform Nexus Integra:Londra, New York, Paris, Tokyo, Rejkyavik, Copenhaga, Berlin, Amsterdam, Singapore, Dubai