Vineri noaptea, agenția de rating Fitch este așteptată să anunțe o nouă evaluare privind ratingul suveran și perspectiva de țară a României. În prezent, România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor („investment grade”), cu perspectivă negativă. Orice modificare — fie în jos, fie la nivelul perspectivei — ar putea avea efecte majore asupra costului finanțării statului și economiei în ansamblu.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pentru a înțelege miza acestor evaluări, este important să vedem ce reprezintă ratingurile de credit, cine le acordă și cum sunt structurate.
Ce sunt ratingurile de credit
Ratingurile de credit oferă investitorilor — de la mari fonduri instituționale la investitori individuali — o evaluare a capacității unui emitent (țară, companie sau instituție) de a-și onora obligațiile financiare.
În cazul țărilor, ratingul suveran măsoară soliditatea economică generală și capacitatea guvernului de a-și plăti datoriile, luând în calcul factori precum:
-
Nivelul investițiilor străine și interne
-
Transparența piețelor de capital
-
Rezervele valutare
-
Stabilitatea politică și economică, inclusiv în perioade de tranziție
-
Contextul internațional
Investitorii se bazează pe aceste note pentru a decide dacă și în ce condiții pot investi în obligațiuni guvernamentale sau în alte instrumente financiare emise de o țară.
Cine acordă ratingurile
Trei agenții domină piața globală a evaluărilor de credit, controlând aproape în întregime acest sector:
-
Fitch Ratings – fondată în 1913 la New York de John Knowles Fitch.
În 1924, Fitch a introdus sistemul de notare de la AAA (cel mai bun) la D (default), model preluat ulterior la nivel global.-
Investment grade: AAA – BBB
-
Speculative grade („junk”): BB – D
-
Simbolurile „+” și „-” la nivelurile AA până la CCC indică nuanțe privind probabilitatea de default.
-
-
Moody’s Investors Service – fondată în 1909 de John Moody.
Folosește un sistem ușor diferit: Aaa (cel mai bun) până la Baa3 (ultimul nivel investment grade), apoi Ba1 – C pentru categoria speculativă. -
Standard & Poor’s (S&P) – cu origini în 1860 prin lucrările lui Henry Varnum Poor.
Sistemul este apropiat de cel Fitch: AAA – BBB- pentru investment grade și BB+ – D pentru speculative grade.
Cum influențează ratingul economia unei țări
Un rating mai bun înseamnă încredere mai mare din partea investitorilor și costuri mai mici pentru împrumuturi. O retrogradare poate duce la:
-
Creșterea randamentelor cerute de investitori pentru a compensa riscul
-
Reducerea apetitului fondurilor mari (unele au mandat să investească doar în titluri investment grade)
-
Presiune pe moneda națională și pe piața obligațiunilor
-
Creșterea costurilor de finanțare pentru companii și bănci, care se împrumută de obicei la rate corelate cu ratingul suveran.
Controverse și critici
După criza financiară din 2007-2009, agențiile de rating au fost acuzate că au acordat evaluări prea optimiste (inclusiv AAA) unor instrumente financiare riscante, contribuind la prăbușirea pieței creditelor ipotecare subprime.
De asemenea, există critici că regulile și recunoașterea oficială acordate doar celor trei mari agenții creează un oligopol, limitând concurența și inovația în industrie.
Ce urmează pentru România
În prezent, România are de la Fitch rating BBB- cu perspectivă negativă, adică exact pragul de jos al categoriei investment grade. O retrogradare ar împinge România în categoria „junk” — ceea ce ar putea determina unele fonduri să își retragă investițiile și ar ridica semnificativ costurile de finanțare.
Pe de altă parte, menținerea ratingului, dar schimbarea perspectivei la „stabilă” (deși șansele sunt extrem de scăzute), ar fi un semnal pozitiv pentru piețe, indicând că riscul unei retrogradări pe termen scurt s-a redus.
Citește și:
Agenția de rating Fitch este așteptată să evalueze ratingul României, vineri noaptea