Transporturile primesc 7,6 miliarde de euro prin PNRR, cea mai mare alocare din cele aproape 30 de miliarde de euro

autostrada, sibiu pitesti

434 de kilometri de autostradă vor fi construiţi cu finanţare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul limită pentru finalizarea lucrărilor fiind august 2026.

Din cei 450 de kilometri de autostradă propuşi pentru finanţare, 383 sunt pe A7 Ploieşti-Paşcani „Autostrada Moldovei” (patru secţiuni cu o lungime totală de 320 km), respectiv „capetele” de pe A8 Autostrada Unirii (Târgu Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani).

De asemenea, un alt tronson de autostradă propus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi A1, secţiunea dintre Holdea şi Margina, practic tronsonul care lipseşte pentru a avea Autostradă completă între Sibiu şi Vama Nădlac.

Va fi o Românie cu transport modern

„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca”, se arată în documentul prezentat astăzi, la Guvern.

Sectorul feroviar

Printre principalele investiţii în domeniul feroviar se numără:

  • Modernizarea a 311 kilometri de linie de tren
  • Electrificarea a 110 km de cale ferată (Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu)
  • Construirea a 12 km de linie nouă de metrou şi
  • Achiziţia a 32 de rame noi de metrou

Trenuri cu hidrogen

Două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora:

  • București – Pitești
  • Reșița – Voiteni

Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca

  • construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
    Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești – Gara de Nord traversează
    orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale,
    respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului
    preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor
    varia între 3 și 8 min
  • Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea
    unui metrou:
    – populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori);
    – configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe
    axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată
    funcțional de Cluj-Napoca.

Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km

 

Sursa foto: Asociatia Pro Infrastructura

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *