Transporturile primesc 7,6 miliarde de euro prin PNRR, cea mai mare alocare din cele aproape 30 de miliarde de euro

434 de kilometri de autostradă vor fi construiţi cu finanţare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul limită pentru finalizarea lucrărilor fiind august 2026.

Din cei 450 de kilometri de autostradă propuşi pentru finanţare, 383 sunt pe A7 Ploieşti-Paşcani „Autostrada Moldovei” (patru secţiuni cu o lungime totală de 320 km), respectiv „capetele” de pe A8 Autostrada Unirii (Târgu Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani).

De asemenea, un alt tronson de autostradă propus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi A1, secţiunea dintre Holdea şi Margina, practic tronsonul care lipseşte pentru a avea Autostradă completă între Sibiu şi Vama Nădlac.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Va fi o Românie cu transport modern

„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca”, se arată în documentul prezentat astăzi, la Guvern.

Sectorul feroviar

Printre principalele investiţii în domeniul feroviar se numără:

• Modernizarea a 311 kilometri de linie de tren
• Electrificarea a 110 km de cale ferată (Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu)
• Construirea a 12 km de linie nouă de metrou şi
• Achiziţia a 32 de rame noi de metrou

Trenuri cu hidrogen

Două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora:

• București – Pitești
• Reșița – Voiteni

Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca

• construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
  Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești – Gara de Nord traversează
  orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale,
  respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului
  preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor
  varia între 3 și 8 min
• Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea
  unui metrou:
  – populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori);
  – configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe
  axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată
  funcțional de Cluj-Napoca.

Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km