Populația României a scăzut în ultimii 30 de ani cu aproape 4 milioane, deși în perioada mai recentă migrația internațională a scăzut ca pondere în reducerea populației rezidente, a declarat vineri președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la conferinţa „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Potrivit lui, în anii 2018-2019, aproape 20% din nou-născuții înregistrați în România erau copii născuți în străinătate. Cel mai îngrijorător, spune el, este că a crescut puternic vârsta medie a populației, mai ales vârsta medie a femeilor, fiind județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani.
Președintele INS a precizat că s-a redus puțin ritmul scăderii populației rezidente, dar acesta este încă o la valoare mare. Astfel, scăderea, la recensământul 2021, este de -16,5% față de recensământul din 1992, de -12,1%, față de recensământul din 2002 și de -5,3% față de recensământul din 2011.
Spre comparație, Bulgaria a avut contracție a populației de peste 11% între cele două cele mai recente recensăminte, Polonia a avut o reducere de 0,9% a populației rezidente, Cehia a avut o oarecare creștere, deși mică, dar și în Occident avem reducerea populației rezidente, de exemplu în Italia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Președintele INS a afirmat că reducerea populației rezidente este rezultatul a 2 factori importanți: „1. Tranziția demografică, care este specifică oricărei țări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966. În ’90 automat aceasta a fost reluată. 2. Migrația internațională pe 2 categorii: factori economici și posibilitatea de mobilitate a persoanelor și problemele legate de aspecte culturale”, a afirmat el.
„Problema nu e neapărat reducerea populației rezidente, ci asigurarea echilibrului pe cele trei mari categorii de vârstă”, a afirmat Andrei.
El a afirmat că efectul a 30 de ani de tranziție demografică este îmbătrânirea populației, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populației.
„În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creștere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste județe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, a afirmat Andrei.
El a afirmat că observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane. „Iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări. Şi aici practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi ce observăm. Observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. Aici aş face o observaţie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi dar pleacă şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează sau sunt înregistraţi şi rămân şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă”, a declarat Tudorel Andrei.
El a spus că în 1967 s-au născut peste 527.000 de copii, dublu faţă de ceea ce s-a născut în perioada următoare, datorită decretului care a interzis aproape complet avorturile în România.
Potrivit lui, din această populație au rămas în jur de 350.000 persoane la recensământul din 2021, iar diferența este dată de cei care au decedat și cei care au plecat din țară.
„Cei mai mulți care au emigrat după 2000 sunt din această grupă de vârstă, născuți în ‘67-68-69”, a spus el.
În ce privește indicele de îmbătrânire demografică, președintele INS a afirmat că în următorii 10 ani încă nu vom avea o intrare masivă în grupa de vârstă de peste 65 ani.
„Problema e ce se întâmplă din 2031, când intră în categoria de vârstă de 65 de ani cei născuți după ‘67”, a spus el.
Tudorel Andrei a afirmat că între 2002 și 2021 s-au născut în străinătate peste 360.000 de copii și au fost înregistrați în România. „Mai sunt și alții, dar care nu au fost înregistrați”, spune el.
La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuți vii înregistrați în România erau copiii născuți în străinătate și înregistrați și în România, a afirmat președintele INS.
Iar dacă în perioada 2002-2011 migrația naturală a influențat cu 75% reducerea populației rezidente, între 2011-2021 migrația internațională nu a reprezentat decât 40% în reducerea populației rezidente a României.