UE dă bani pentru reforme. Comisia Europeană va sprijini opt proiecte în care participă și România, în domeniile transformării digitale, egalitate de gen şi prognoze economice

Comisia Europeană a aprobat, miercuri, 225 de proiecte în cadrul instrumentului de sprijin tehnic pentru a asista statele membre să pregătească, să conceapă şi să implementeze reforme la finalul cărora statele să dispună de administraţii publice moderne şi reziliente, de strategii de creştere durabilă şi de economii reziliente, informează un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora şi a pune în aplicare reforme. Sprijinul se acordă la cerere şi nu necesită cofinanţare din partea statelor membre.

În cazul României, în 2022 Comisia Europeană va sprijini opt proiecte în domeniile transformării digitale a sistemelor de sănătate şi îngrijire, digital finance, egalitate de gen şi prognoze economice. Trei din cele opt sunt proiecte transfrontaliere.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Reformele statelor membre sunt susţinute prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic, cu un buget total de 116,8 milioane euro pentru anul 2022. Instrumentul de sprijin tehnic este bazat pe cerere şi pune accentul pe expertiza personalizată. De asemenea, instrumentul este flexibil şi poate fi adaptat rapid la nevoile emergente ale statelor membre, la cererea acestora.

“Acum două săptămâni, când încă ne redresam în urma pandemiei, a izbucnit o nouă criză în Europa. Instrumentul de sprijin tehnic va continua să asiste statele membre şi regiunile să realizeze reforme care să le îmbunătăţească rezilienţa, să le sprijine strategiile de creştere, să le pregătească pentru dubla tranziţie digitală şi verde şi să asigure administraţii publice eficiente şi flexibile”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

În 2022, instrumentul de sprijin tehnic va continua să asiste statele membre să conceapă şi să implementeze reformele în direcţia tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să amelioreze capacitatea operaţională şi eficienţa administraţiilor lor publice. De exemplu, 36% din cereri se concentrează pe îndeplinirea obiectivelor Pactului verde şi 51%, pe tranziţia digitală. Totodată, 57% din cererile de sprijin primite în cadrul instrumentului de sprijin tehnic care au fost selectate pentru 2022 sunt legate de reforme în cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă ale statelor membre.

Programul de lucru pe 2022 al instrumentului de sprijin tehnic include şi unele noutăţi precum: proiecte multinaţionale sau multiregionale, care oferă sprijin tehnic pentru abordarea provocărilor comune din mai multe state membre sau regiuni, concentrându-se asupra aceloraşi priorităţi; proiecte emblematice: concepute de Comisie pentru a sprijini reformele care sunt în mare măsură necesare în toate statele membre şi care sunt în concordanţă cu priorităţile UE.

România a beneficiat până acum de 73 de proiect finanţate prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic sau al predecesorului său Programul de sprijin pentru reforme structurale (SRSP). Acest sprijin a vizat o gamă variată de domenii precum reforma fiscală, pregătirea investiţiilor în infrastructură, tranziţia ecologică, dezvoltarea regională, administraţia publică şi digitalizarea. Până acum au fost încheiate cu succes 36 de proiecte, precizează Executivul comunitar.