Sursa: Dreamstime
Parlamentul European a adoptat marţi, în mod definitiv, o lege împotriva risipei alimentare şi a deşeurile textile, în special cele generate de sectorul de fast fashion, un termen care se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China, informează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Eurodeputaţii au aprobat, fără amendamente, textul negociat anterior cu statele membre.
Potrivit datelor Comisiei Europene, fiecare european generează 132 kg de deşeuri alimentare şi 12 kg de deşeuri de îmbrăcăminte şi încălţăminte pe an.
Noua lege introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, care trebuie îndeplinite la nivel naţional până la 31 decembrie 2030: 10% din prelucrarea şi producţia de alimente şi 30% pe cap de locuitor din comerţul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare şi gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparaţie cu cantitatea generată ca medie anuală între 2021 şi 2023.
În urma solicitării Parlamentului, ţările UE vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea şi generarea de risipă alimentară (care urmează să fie identificaţi în fiecare ţară) facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.
Propunerea finală s-a confruntat în continuare cu respingerea din partea restaurantelor şi hotelierilor, care s-au opus obiectivelor obligatorii şi au pledat în schimb pentru o educare a publicului cu privire la risipă.
Pentru a-şi atinge obiectivele, ţările membre vor fi libere să aleagă cum îşi vor îndeplini obiectivele în materie de reducere a deşeurilor alimentare.
„Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume „urate”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska.
În schimb, niciun obiectiv nu a fost impus pentru sectorul agricol, lucru criticat de ONG-uri precum WWF. După deşeurile gospodăriilor şi industriei alimentare, „pierderile care au loc înainte, în timpul şi după recoltat sau creştere reprezintă o parte importantă a risipiei alimentare de-a lungul lanţului valoric”, subliniază ONG-ul.
De asemenea, producătorii care pun la dispoziţie textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare şi reciclare a acestora, prin intermediul unor noi scheme de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei.
Aceste prevederi se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerţ electronic şi indiferent dacă sunt stabiliţi într-o ţară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerinţelor EPR.
Noile norme vor acoperi produse precum îmbrăcămintea şi accesoriile, pălăriile, încălţămintea, păturile, lenjeria de pat şi de bucătărie şi perdelele. La iniţiativa Parlamentului, ţările UE pot, de asemenea, să instituie scheme EPR pentru producătorii de saltele.
Statele membre ar trebui să abordeze, de asemenea, practicile de modă ultra-rapidă şi de modă rapidă atunci când decid cu privire la contribuţiile financiare la schemele EPR.
Legea va fi semnată acum de ambii colegislatori, înainte de publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Ţările UE vor avea la dispoziţie 20 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune normele în legislaţia naţională.
