Alternative Food, o companie antreprenorială românească fondată de David Poduț (20 de ani), investește aproximativ 100.000 de euro în dezvoltarea segmentului de proteine alternative. Această inițiativă aduce în prim-plan utilizarea făinii de greieri, un ingredient revoluționar inclus încă din 2023 pe lista alimentelor noi a Uniunii Europene de către Comisia Europeană.
„Compania a devenit unic importator și distribuitor în România al Sens Food, un producător european de produse naturale din proteine de greieri”, se precizează în anunțul Alternative Food. De asemenea, compania este în plină expansiune, dorind să atragă parteneriate cu mari retaileri și lanțuri de farmacii naturiste pentru a asigura o prezență puternică în piața locală.
Toate produsele din portofoliul Alternative Food, chipsuri, batoane și pudre proteice, sunt făcute din făină de greieri, fără zahăr adăugat.
Greierii conțin de aproximativ trei ori mai multe proteine decât carnea de pui, vită sau somon. De asemenea, au toți cei nouă aminoacizi esențiali.
Făina de greieri este o sursă importantă de proteină completă, conținând toți cei nouă aminoacizi esențiali, este bogată în minerale și acizi grași Omega-3 și Omega-6.
Făina de greieri nu conține gluten.
David Poduț, fondator și CEO Alternative Food, declară: „Am pornit această afacere din dorința de a îmbunătăți stilul de viață al românilor care, ca și mine, sunt tot mai interesați de o alimentație sănătoasă, inovativă, cu gust excelent, produsă cu grijă față de mediu. Fiind printre primii care introducem produse din proteine alternative în Estul-Europei, ne dedicăm misiunii de a aduce o schimbare semnificativă în industria alimentară, deschizând noi orizonturi pentru toți cei care aleg conștient opțiuni sănătoase, mai sustenabile și de calitate superioară”.
Comisia Europeană a autorizat în februarie 2022 comercializarea greierilor de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou în Uniunea Europeană, aceștia fiind a treia insectă care primește aprobarea pentru consum. Anterior, începând cu 2021, au fost aprobate larva desiccată de Tenebrio molitor și lăcusta migratoare (Locusta migratoria).
Piața globală a proteinelor alternative este estimată la 25,2 miliarde de dolari până în 2029. Din estimările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cel puțin 2 miliarde de oameni din întreaga lume consumă regulat insecte, printre care și greieri.
Care sunt beneficiile consumului de produse din făină din greier
Greierii sunt de până la 16 ori mai bogați în proteine decât sursele vegetale și conțin de aproximativ trei ori mai multe proteine decât carnea de pui, vită sau somon. De asemenea, au toți cei nouă aminoacizi esențiali.
Potrivit studiului EFSA care a stat la baza autorizării introducerii pe piață ca aliment nou a pulberii parțial degresate de Acheta domesticus (greiere de casă), principalele componente ale produsului sunt proteinele (59,7%), grăsimile (27%) și fibrele (5,3%).
Făina de greieri conține, în medie, 75,3 g proteină brută la 100 g. Spre comparație, 100 g de carne de pui conțin 20,2 g de proteină, în carnea de porc se găsesc 18,9 g de proteine, iar peștele are 18,9 g de proteine per 100 g.
De asemenea, greierii sunt o sursă excelentă de vitamine precum B12 și conțin toate mineralele esențiale precum fierul, potasiul, calciul și magneziul. Mai mult, aceștia conțin grăsimi sănătoase Omega-3.
Conform unui studiu Oxford Academic, greierii conțin de două ori mai mult fier decât carnea de vită.
Mai exact, 100 g de greieri pot asigura 0,25 g de Omega-3 și 5 mg de fier. Spre comparație, aceeași cantitate de carne de pui furnizează 0,05 g Omega-3 și 1,2 mg de fier, în timp ce carnea de vită conține 0,009 g Omega-3 și 2,4 mg fier.
Piața globală a proteinelor alternative, estimată la 25,2 miliarde de dolari până în 2029
Deși o noutate pentru piața europeană, consumul de insecte nu este o raritate în multe părți ale lumii, iar trendul este unul pozitiv.
Piața globală a proteinelor alternative este estimată de compania de consultanță MarketsandMarkets la 15,19 miliarde de dolari, în 2019, cu o rată anuală de creștere compusă (CAGR) de 9,9%. Astfel, până în 2029, vânzările de proteine derivate din plante, insecte, culturi de celule și microproteine ar putea ajunge la 25,2 miliarde de dolari.
De asemenea, din estimările Food and Agriculture Organization (FAO), cel puțin 2 miliarde de oameni din întreaga lume consumă regulat insecte, printre care și greieri.
Motivele, spun cercetătorii FAO, nu se limitează la nevoia unui consum sănătos și la faptul că, fiind bogate în proteine, calciu, fier și zinc, insectele sunt alternative nutritive la alimentele de bază obișnuite. Creșterea insectelor în scopuri alimentare aduce beneficii de mediu având în vedere eficiența ridicată a conversie hranei în proteină, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea unor cantități mai reduse de apă și a unor suprafețe mai mici de teren.
Spre exemplu, pentru a produce aceeași cantitate de proteine, greierii au nevoie de 12 ori mai puțină hrană decât vitele, de patru ori mai puțină hrană decât oile și doar jumătate din necesarul porcilor și păsărilor.
Așadar, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), fiind foarte nutritive și sănătoase, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale, insectele vor juca un rol principal în abordarea numeroaselor probleme prezente și viitoare precum creșterea costului proteinelor animale, insecuritatea alimentară, presiunile asupra mediului, creșterea populației și creșterea constantă a cererii de proteine în rândul claselor de mijloc.
„Consumul de insecte contribuie în mod pozitiv la protecția mediului, la sănătate și la asigurarea mijloacelor de trai”, spune FAO, una dintre entitățile care au făcut ample cercetări pe această temă.
O treime dintre europeni sunt de acord cu consumul de insecte
În Europa, unde piața pentru alternative alimentare inovative este încă nișată, Comisia Europeană alocă sume importante cercetării surselor inovative de proteine pentru consumul uman. Numai în cadrul programului multianual de cercetare și inovare al Uniunii Europene, Horizon 2020, Comisia a alocat 8 milioane de euro pentru cercetarea și dezvoltarea surselor de proteine alternative, inclusiv insectele comestibile.
Astfel, potrivit unui sondaj realizat în cadrul proiectului NextGenProteins finanțat prin Horizon 2020, 43% dintre respondenți au declarat că și-au propus să-și diminueze consumul de carne din motive de sănătate și bunăstare, 23% au considerente etice și legate de viața animalelor și 15% se gândesc la mediu, sustenabilitate și schimbările climatice.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 6.600 de persoane din Finlanda, Germania, Irlanda Italia, Polonia, Suedia și UK.
Cercetări s-au făcut însă și în România, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV) și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Cercetătorii USAMV au subliniat într-un studiu despre sustenabilitatea alimentară importanța „identificării surselor alternative de proteine cu un impact ecologic redus, printre care și insectele comestibile”. Aceștia sugerează că „introducerea unor astfel de surse în alimentația publicului larg ar putea avea un rol semnificativ în combaterea deficiențelor alimentare și protejarea resurselor naturale”.
Totodată, cercetătorii Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au menționat în cadrul unui articol despre securitatea alimentară și sustenabilitate că „nevoia de a găsi surse de hrană sustenabile pentru populația în creștere atrage atenția asupra valorificării insectelor ca sursă de proteine”. Ei adaugă că, deși această practică este relativ necunoscută în România, „ar putea aduce beneficii pe termen lung în contextul schimbărilor climatice”.
David Poduț, fondator și CEO Alternative Food: „Studiile recente de piață arată că, în Europa de Est, există un interes semnificativ pentru proteinele alternative, în special în rândul tinerelor generații care sunt tot mai preocupate de impactul ecologic al alegerilor lor alimentare. Importul acestor produse în România va răspunde cerinței pentru alimente premium care îmbină gustul excelent cu beneficiile pentru sănătate și mediu”.
De altfel, 95% dintre participanții la o serie de teste de produs organizate de Alternative Food au declarat că batoanele proteice, pudrele proteice și chipsurile din făină de greieri SENS sunt mai bune decât altele din aceeași gamă. De asemenea, 60% au observat că produsele SENS țin mai mult de foame și au apreciat varietatea de arome, ceea ce le-a oferit o experiență de consum plăcută.
David Poduț, fondator și CEO Alternative Food: „Contrar așteptărilor, românii nu doar că sunt pregătiți pentru aceste produse inovative, dar sunt și entuziasmați să le încerce. Aceasta se datorează schimbărilor rapide în comportamentele de consum, tot mai mulți oameni căutând produse sănătoase, sustenabile și cu un gust plăcut”.
