Un document oficial al Ministerului Finanțelor arată că România va atrage doar 1,9 miliarde de euro din PNRR în acest an / Autoritățile spun că România are bugetate 12,1 miliarde euro pentru toată perioada 2021-2023

Un document oficial al Ministerului Finanțelor Publice arată că Guvernul se așteaptă în acest an să atragă doar 1,9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor și cel al Investițiilor Europene transmit că suma face parte dintr-o bugetare totală de 12,1 miliarde de euro calculată de Comisia Europeană pentru toată perioada 2021-2023 în funcție de creșterea economică înregistrată în această perioadă și nu reprezintă de fapt progresul atragerii de fonduri. Informațiile vin în contextul în care cererea de plată numărul doi încă nu a fost aprobată, deși a fost depusă în luna decembrie.

Astfel conform Ministerului Finanțelor și Ministerului Proiectelor Europene, Comisia Europeană a bugetat un total de 12,1 miliarde de euro din PNRR pentru România, pentru perioada 2021-2023. Aceasta s-a împărțit astfel: 70% din alocarea României a fost bugetată de Comisie în bugetul UE aferent anilor 2021-2022, în sumă de 10,2 miliarde euro, 30% din alocarea României a fost bugetată de Comisie în bugetul UE aferent anului 2023, în sumă de 1,9 miliarde euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

De precizat că într-un document anterior al Finanțelor, pentru anul 2022 estimarea fondurilor atrase din PNRR se ridica, într-adevăr, la 10,2 miliarde euro, care, adunați cu cele 1,9 miliarde de euro din 2023, duc la suma totală de 12,1 miliarde de euro.

Astfel, ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea Economedia, că cele 1,9 miliarde de euro din tabel nu au legătură cu cererea de plată numărul doi.

Și un document al Comisiei Europene confirmă această repartizare de fonduri, respectiv o bugetare a sumelor repartizate României în perioada 2021-2023 în funcție de creșterea economică înregistrată în această perioadă.

Dacă adunăm prefinanțarea și cererile de plată numărul 1, 2 și 3 aferente anilor 2022-2023, sumele totale estimate a fi atrase în acești ani sunt, într-adevăr de circa 12 miliarde euro. În plus, România ar trebui să mai depună în acest an și cererea de plată nr. 4, însă nu este clar dacă poate face acest lucru, ținând cont că încă are probleme cu cererea de plată numărul 2 și până în iunie trebuie să depună și cererea de plată numărul 3.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat, miercuri seara, la Europa FM, că România nu va pierde niciun leu din tranșa a doua a PNRR. El recunoaște că au fost niște probleme de natură tehnică, pe cale de a fi rezolvate, și că săptămâna viitoare vom avea răspunsul de la Comisia Europeană. În cel mai rău caz – spune ministrul Boloș – o sumă de 140 de milioane de euro va fi suspendată, până la remedierea problemelor constatate, nicidecum pierdută.

România a atras până în prezent 6,3 miliarde de euro Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro și cererea de plată numărul 1 de 2,56 miliarde de euro, arată un răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Economedia.

În plus, România a depus pe 16 decembrie cerere la Comisia Europeană pentru a primi a doua tranșă, de 3,22 miliarde de euro. Comisia Europeană încă analizează cererea, în contextul în care au existat probleme la „jaloane delicate”: legea avertizorului de integritate, decarbonizarea și componenta energetică.

Bani PNRR România:

2022: 

Prefinanțare: 3,79 miliarde euro (încasată)

Cererea de plată nr. 1: 2,56 miliarde euro (încasată)

Cererea de plată nr. 2: 2,8 miliarde euro (depusă, neaprobată până în acest moment, neîncasată)

2023: 

Cererea de plată nr. 3: 3,2 miliarde euro (de depus)

Cererea de plată nr. 4: 2,8 miliarde euro (de depus)

2024:

Cererea de plată nr. 5: 2,8 miliarde euro (de depus)

Cererea de plată nr. 6: 3,7 miliarde euro (de depus)

2025: 

Cererea de plată nr. 7: 3,6 miliarde euro (de depus)

Cererea de plată nr. 8: 2,2 miliarde euro (de depus)

2026:

Cererea de plată nr. 9: 2 miliarde euro (de depus)

Cererea de plată nr. 10: 1,7 miliarde euro (de depus).