sursa foto: Unsplash
Un document oficial al Ministerului Finanțelor Publice arată că Guvernul se așteaptă în acest an să atragă doar 1,9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor și cel al Investițiilor Europene transmit că suma face parte dintr-o bugetare totală de 12,1 miliarde de euro calculată de Comisia Europeană pentru toată perioada 2021-2023 în funcție de creșterea economică înregistrată în această perioadă și nu reprezintă de fapt progresul atragerii de fonduri. Informațiile vin în contextul în care cererea de plată numărul doi încă nu a fost aprobată, deși a fost depusă în luna decembrie.
Astfel conform Ministerului Finanțelor și Ministerului Proiectelor Europene, Comisia Europeană a bugetat un total de 12,1 miliarde de euro din PNRR pentru România, pentru perioada 2021-2023. Aceasta s-a împărțit astfel: 70% din alocarea României a fost bugetată de Comisie în bugetul UE aferent anilor 2021-2022, în sumă de 10,2 miliarde euro, 30% din alocarea României a fost bugetată de Comisie în bugetul UE aferent anului 2023, în sumă de 1,9 miliarde euro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
De precizat că într-un document anterior al Finanțelor, pentru anul 2022 estimarea fondurilor atrase din PNRR se ridica, într-adevăr, la 10,2 miliarde euro, care, adunați cu cele 1,9 miliarde de euro din 2023, duc la suma totală de 12,1 miliarde de euro.
Astfel, ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea Economedia, că cele 1,9 miliarde de euro din tabel nu au legătură cu cererea de plată numărul doi.
Și un document al Comisiei Europene confirmă această repartizare de fonduri, respectiv o bugetare a sumelor repartizate României în perioada 2021-2023 în funcție de creșterea economică înregistrată în această perioadă.
Dacă adunăm prefinanțarea și cererile de plată numărul 1, 2 și 3 aferente anilor 2022-2023, sumele totale estimate a fi atrase în acești ani sunt, într-adevăr de circa 12 miliarde euro. În plus, România ar trebui să mai depună în acest an și cererea de plată nr. 4, însă nu este clar dacă poate face acest lucru, ținând cont că încă are probleme cu cererea de plată numărul 2 și până în iunie trebuie să depună și cererea de plată numărul 3.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat, miercuri seara, la Europa FM, că România nu va pierde niciun leu din tranșa a doua a PNRR. El recunoaște că au fost niște probleme de natură tehnică, pe cale de a fi rezolvate, și că săptămâna viitoare vom avea răspunsul de la Comisia Europeană. În cel mai rău caz – spune ministrul Boloș – o sumă de 140 de milioane de euro va fi suspendată, până la remedierea problemelor constatate, nicidecum pierdută.
România a atras până în prezent 6,3 miliarde de euro Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro și cererea de plată numărul 1 de 2,56 miliarde de euro, arată un răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Economedia.
În plus, România a depus pe 16 decembrie cerere la Comisia Europeană pentru a primi a doua tranșă, de 3,22 miliarde de euro. Comisia Europeană încă analizează cererea, în contextul în care au existat probleme la „jaloane delicate”: legea avertizorului de integritate, decarbonizarea și componenta energetică.
Bani PNRR România:
2022:
Prefinanțare: 3,79 miliarde euro (încasată)
Cererea de plată nr. 1: 2,56 miliarde euro (încasată)
Cererea de plată nr. 2: 2,8 miliarde euro (depusă, neaprobată până în acest moment, neîncasată)
2023:
Cererea de plată nr. 3: 3,2 miliarde euro (de depus)
Cererea de plată nr. 4: 2,8 miliarde euro (de depus)
2024:
Cererea de plată nr. 5: 2,8 miliarde euro (de depus)
Cererea de plată nr. 6: 3,7 miliarde euro (de depus)
2025:
Cererea de plată nr. 7: 3,6 miliarde euro (de depus)
Cererea de plată nr. 8: 2,2 miliarde euro (de depus)
2026:
Cererea de plată nr. 9: 2 miliarde euro (de depus)
Cererea de plată nr. 10: 1,7 miliarde euro (de depus).