Unele startup-uri îsi exprimă îngrijorarea legată de planul Comisiei Europene, care relaxează obiectivele privind tranziția către mașinile electrice

Comisia Europeană și-a relaxat planul ambițios de a interzice vânzarea mașinilor pe benzină și motorină până în 2035, cu scopul de a exista mai multă flexibilitate pentru producătorii auto, potrivit TechCrunch.

În loc să impună ca 100% dintre mașinile noi să fie vehicule cu emisii zero până la acea dată, planul revizuit ar permite ca 10% din vânzările de mașini noi să fie hibride sau alte tipuri de vehicule, atât timp cât producătorii cumpără credite de carbon pentru a compensa emisiile. Această schimbare face parte dintr-un „Pachet Auto” mai amplu, conceput pentru a ajuta industria auto europeană să devină atât curată, cât și competitivă.

Dacă Parlamentul European aprobă această schimbare, ea ar satisface probabil constructorii auto europeni tradiționali, care cer de mai mult timp mai mult timp pentru a depăși etapa vehiculelor hibride. Aceste companii se luptă să concureze cu Tesla și cu valul de vehicule electrice (EV) accesibile care vin din China. Însă modificarea politicii a creat diviziuni în rândul startup-urilor EV și al investitorilor acestora.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

„China domină deja producția de vehicule electrice. Dacă Europa nu concurează cu semnale politice clare și ambițioase, va pierde conducerea într-o altă industrie importantă la nivel global și toate beneficiile economice care vin la pachet cu aceasta”, a sppus Craig Douglas, partener la World Fund, un fond european de capital de risc axat pe climă.

Douglas s-a numărat printre semnatarii scrisorii deschise „Take Charge Europe”, adresată președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și publicată în septembrie. Directori de rang înalt din companii precum Cabify, EDF, Einride, Iberdrola, precum și numeroase startup-uri din domeniul EV au semnat scrisoarea, îndemnând Comisia să „rămână fermă” în privința obiectivului inițial de emisii zero pentru 2035.

Apelul lor nu a fost suficient pentru a contracara presiunea din partea industriei auto tradiționale, care reprezintă 6,1% din totalul locurilor de muncă din Uniunea Europeană. Însă presiunea continuă a declanșat o dezbatere în cadrul comunității de startup-uri și dincolo de aceasta cu privire la cea mai bună cale pentru Europa, dacă aceasta dorește să rămână competitivă în timpul tranziției energetice.

Chiar și în cadrul industriei auto, opiniile diferă. Într-o declarație pentru presa suedeză, un purtător de cuvânt al Volvo a avertizat că „renunțarea la angajamentele pe termen lung în favoarea câștigurilor pe termen scurt riscă să submineze competitivitatea Europei pentru mulți ani de acum înainte”.

Spre deosebire de Mercedes-Benz și alți producători, constructorul auto suedez nu avea nicio îngrijorare cu privire la respectarea interdicției din 2035. În loc de amânarea termenului-limită, Volvo ar fi preferat să vadă investiții sporite în extinderea infrastructurii de încărcare, un aspect despre care criticii se tem că noua politică l-ar putea descuraja, de fapt.

Issam Tidjani, CEO al Cariqa, un startup din Berlin care operează o platformă de piață pentru încărcarea vehiculelor electrice, a exprimat aceleași îngrijorări. El a avertizat că slăbirea mandatului privind emisiile zero pentru 2035 ar putea dăuna progresului electrificării în ansamblu.

„Istoria arată că acest tip de flexibilitate nu a funcționat niciodată bine”, a spus Tidjani, care a semnat, de asemenea, scrisoarea Take Charge Europe în această toamnă.

Pentru a fi corecți, Comisia nu a ignorat complet problemele legate de infrastructură și lanțurile de aprovizionare. Ca parte a Pachetului Auto, aceasta a introdus „Battery Booster”, o strategie care ar investi 1,8 miliarde de euro în dezvoltarea unui lanț de aprovizionare pentru baterii realizate integral în Europa. Scopul este consolidarea producției locale și asigurarea securității aprovizionării.

Planul a primit reacții pozitive din partea Verkor, un startup francez care produce celule de baterii litiu-ion pentru vehicule electrice. Compania, care speră să reușească acolo unde producătorul suedez de baterii Northvolt a întâmpinat dificultăți, a deschis săptămâna aceasta prima sa fabrică de baterii la scară mare în nordul Franței. Verkor a numit inițiativa Booster „un pas necesar pentru extinderea industriei europene de baterii”.