Sursa foto: Moldovagaz Facebook
Uniunea Europeană a reuşit să umple depozitele de gaze în proporţie de peste 80% pentru a face faţă iernii viitoare, însă va trebui ca în martie să aibă un grad de umplere de cel puţin 40% pentru a putea înfrunta sezonul rece 2023-2024, conform calculelor Comisiei Europene, informează agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Va trebui să ţinem cont nu doar de iarna aceasta, ci şi de cele care vor urma. Va trebui să vedem în martie. Procentul ar trebui să fie de 40 % pentru a face faţă şi iernii de anul viitor”, a declarat directorul general pentru Energie al CE, Mechthild Worsdorfer, în Comisia pentru Industrie a Parlamentului European.
La mijlocul lunii martie, la începutul primăverii şi la o lună după iniţierea invaziei ruse în Ucraina, depozitele de gaze din UE erau pline în proporţie de 25%, în medie, conform datelor Gas Infrastructure Europe, platforma ce reprezintă companiile de gaze în Uniunea Europeană.
Ţările membre UE s-au angajat să ajungă la 1 noiembrie cu cel puţin 80% grad de umplere în depozitele de gaze existente pentru a începe cu o relativă linişte sezonul de iarnă. Rezervele au ajuns deja la 80,43%. De asemenea, s-au angajat să diminueze consumul de gaze cu 15%, urmând recomandările Comisiei, scrie EFE.
„Calculele noastre au fost făcute pe baza unui scenariu cu o iarnă rece”, a spus Worsdorfer, care a semnalat că „există pericolul întreruperii furnizărilor” de către Rusia, care săptămâna aceasta a anunţat că va închide timp de trei zile gazoductul Nord Stream, ce duce gaze în Germania, pentru lucrări de mentenanţă, şi, că va reduce livrările către compania franceză Engie.
Această măsură de reducere medie de 15%, care vine cu excepţii pentru statele insulare sau cele cu puţine interconexiuni cu restul partenerilor comunitari, precum Spania şi Portugalia, a fost stabilită în baza unui scenariu de iarnă aspră, a spus directorul german pentru energie în Comisie.
În cazul în care această economisire voluntară nu va fi suficientă şi după consultarea cu statele membre, Comisia ar putea declara stare de alertă şi să aplice o raţionalizare obligatorie.
În semestrul rece în emisfera nordică, din octombrie în martie, UE arde 62% din gazele pe care le consumă anual, conform calculelor EFE, făcute pe baza datelor Eurostat pentru 2019, anul dinainte de pandemie.
Ianuarie este luna cu cea mai mare cerere, cu 50,24 miliarde metri cubi în 2019, în timp ce în iunie consumul de gaze scade la 21,4 miliarde mc.
Directorul pentru Energie al Comisiei a evitat să comenteze în legătură cu modul de funcţionare a „mecanismului de urgenţă” pentru a interveni pe piaţa de electricitate şi a evita o contagiune a preţului gazelor naturale la energia electrică.
„Studiem posibilitatea limitelor de preţuri, analizând ce este posibil. Am organizat seminarii tehnice. Analizăm ce se întâmplă cu limitele de preţ la distribuţie pe care deja le-au aplicat statele membre. Trebuie să ascultăm statele membre”, a spus.
Pe 9 septembrie, miniştrii Energiei din ţările UE se vor reuni într-o reuniune extraordinară la Bruxelles şi pe 14 septembrie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va adresa Parlamentului European în Dezbaterea privind Starea Uniunii.
„Va vorbi pe larg şi amănunţit despre energie”, a preconizat Worsdorfer.
Acest mecanism, potrivit unor surse comunitare, ar trebui să fie gata în câteva săptămâni. Şi, mai departe, se lucrează la un proiect de reformă a pieţei de energie electrică.
„Pe termen mediu şi lung analizăm designul pieţei noastre de electricitate, care a funcţionat bine în ultimii ani. O vom optimiza, o vom îmbunătăţi. Dar asta va lua timp.(…) Toate opţiunile vor fi luate în considerare cu mintea deschisă pentru că suntem într-o situaţie foarte diferită comparativ cu trecutul”, a subliniat Wosdorfer.